♦ Volumul de apă îmbuteliată vândută în România este estimat la 2,4 milioane de litri în 2024, în uşoară creştere faţă de 2023.
O sticlă de apă minerală plată sau carbogazoasă de 2 litri, de la cele mai mari trei branduri mari de apă îmbuteliată - Borsec, Aqua Carpatica şi Dorna, costă acum în Bucureşti între 3,45 lei şi 4,68 lei, în funcţie de magazin şi retailerul care o vinde, potrivit datelor centralizate de ZF din Monitorul Preţurilor. În reţeaua Mega Image ajunge la 4,79 lei Aqua Carpatica, de exemplu. La aceste preţuri se mai adăugă şi taxa de garanţie pentru PET de 0,5 lei. Astfel, un bucureştean plăteşte acum între 4 şi 5 lei pe o sticlă de apă de 2 litri, iar pentru a se hidrata corespunzător într-o lună, adică să bea mai mult de 2 litri pe zi, costurile lunare ajung la 300-500 lei.
„Preţul apei minerale din retailul românesc a crescut accelerat în ultimii ani. Cred că acum plătesc de două ori sau chiar mai bine pentru aceeaşi sticlă de apă. Mai mult decât atât, în România, supranumită nu de puţine ori «Patria apelor minerale», preţul e mai mare decât aproape peste tot în Europa“, spune Cristina.
Percepţia Cristinei că preţul apei a crescut accelerat în ultimii ani este, de fapt, realitatea oricărui bucureştean. În 2021, o sticlă de apă plată sau carbogazoasă de 2 litri, de la cele mai mari trei branduri mari de apă îmbuteliată - Borsec, Aqua Carpatica şi Dorna, costa între 2 şi 2,85 lei, în Bucureşti, potrivit datelor centralizate de ZF la acel moment din Monitorul Preţurilor. Astfel, în patru ani, preţul s-a dublat.
Un bucureştean bea apă mai scumpă decât un parizian
„Am comparat preţurile chiar cu cele din Paris, din centru, şi a rezultat că la Bucureşti e mai scumpă apa. Şi asta în contextul în care Parisul e unul dintre cele mai scumpe oraşe din Europa, iar salariul mediu e mai mult decât dublu faţă de cel din capitala României. Faţă de Italia sau Grecia, spre exemplu, diferenţele de preţ sunt chiar mai mari. O sticlă de un litru şi jumătate de apă în Italia costă 40-50 de cenţi, adică 2-2,5 lei. Şi e vorba de o apă de brand, pentru că marca privată e mai ieftină. În România preţul e dublu. De ce?“, se întreabă Cristina.
În România, preţul apei îmbuteliate la PET de 1,5 litri, în septembrie 2024, era 0,71 euro, adică 3,5 lei, mai mare decât preţul apei din Franţa, de 0,68 euro, sau din Italia, de 0,43 euro, potrivit Numbeo.com, care adună preţurile din diferite oraşe din lume şi oferă astfel o bază de comparaţie.
Avem izvoare, dar ce folos?
În România, sunt 2.000 de surse cu ape minerale naturale, cele mai multe de ape minerale carbogazoase. Capacitatea estimată de producţie este de 3 miliarde de litri anual, ceea ce permite dublarea producţiei actuale, a spus Mihai Neagu, CEO al Perla Harghitei. Perla Harghitei este în top cinci jucători din piaţa apei, unde concurează cu Borsec, Bucovina sau Aqua Carpatica.
România are multe izvoare de apă şi ar putea fi patria apelor minerale, dar ce folos dacă noi bem apă scumpă? Avem 2.000 de izvoare, dar plătim mai mult pe apă decât în Franţa. Mihai Croitoru, directorul general al Nicoltana, a explică de ce preţul apei a crescut, dar consideră că există „şi ape mai scumpe, şi ape mai ieftine, iar consumatorul are de unde alege“.
„Scumpirile care au fost în ultima perioadă vin din mai multe locuri. În primul rând este garanţia SGR, apoi producătorul plăteşte către retailer o taxă de administrare pentru fiecare PET. Rata dobânzii e în continuare mare, aşadar ne împrumutăm mai scump. Apoi, o mărire de preţ este legată de redevenţa pentru apă minerală, care s-a majorat anul acesta. Trendul a fost ascendent şi pentru materii prime, unde avem creşteri de 10-15%.“
„Am avut şi creşteri salariale puternice, două anul acesta, care ne-au impactat.“
„Per total, pentru producători au fost creşteri de costuri de 15-20% de la începutul anului până acum“, a spus Mihai Croitoru, director general al Nicoltana, îmbuteliatorul apelor Keia şi Lipova.
Producţia unui litru de apă costă sub 2 lei, iar compania pe care o reprezintă se poziţionează pe segmentul mediu, cu preţuri la vânzare de 2-3 lei pentru o sticlă de apă de 2 litri, folosind ambalaje mai economice. De altfel, diferenţa de preţ dintre brandurile de pe piaţa apei este dată şi de înţelegerile pe care le au cu retailerii, a menţionat Mihai Croitoru, discouturile făcute de producători ajungând uneori până la 50%.
În plus, în 2024, sunt 78 de surse de ape minerale naturale recunoscute în Romania din cele 2.000 de surse, din care 50 de branduri de apă îmbuteliată, potrivit datelor oferite de reprezentantul Perla Harghitei. Cu toate acestea, avem o capacitate mult mai mare, avem multe izvoare de munte cu apă potabilă, de unde consumatorii pot lua apă pe cont propriu.
Volumul de apă îmbuteliată vândută în România este estimat la 2,4 milioane de litri în 2024, în uşoară creştere faţă de 2023, conform datelor Eurostat. Cele mai mari vânzări sunt generate de apa plată, de 1,7 milioane de litri. Cel mai bine vândute branduri sunt Borsec (Romaqua Holdings), Aqua Carpatica (Valvis Holdings), Dorna (Coca-Cola), Bucovina (Maspex) şi Perla Harghitei, potrivit aceleaşi surse.
Consumul per capita în România este de circa 106 litri, confrom celor mai recente date. Cei mai mari consumatori de apă, la nivel european, sunt italienii, cu un consum mediu per capita de 249 de litri anual (2022), conform datelor Natural Mineral Waters Europe. Ei sunt urmaţi de Germania (144 litri per capita), Ungaria (138 litri per capita), Grecia (137 litri per capita), Portugalia, Franţa şi Spania (cu câte 136 litri per capita).
Apă mai scumpă, presiune mai mare pe buget
În anul 2021, salariul minim net era de circa 1.400 de lei, iar cel mediu în jur de 3.500 de lei, conform datelor de la Instritutul Naţional de Statistică. Acum, un an angajat cu salariul minim primeşte în mână 2.300 de lei, dar chiar şi după această majorare din ultimii ani, resimte o presiune financiară uriaşă. Dacă oamenii cu venituri mici, peste 1,8 milioane în România, ar consuma zilnic apă îmbuteliată la 2 litri, cât este recomandat (2-3 litri), ar implica costuri de 300-500 de lei. Astfel, pentru un angajat cu salariul minim net pe economie, accesul la o resursă de bază - apa, înseamnă 15-20% din salariu.
Când plăteşti pe apă la fel ca pe benzină
În retail, preţul apei îmbuteliate sub brandul evian, de exemplu, se apropie de 11 lei pentru 1,5 litri, fapt ce te face să te întrebi dacă în România apa este un produs de bază sau de lux, când a devenit la fel de scumpă ca benzina.
Cazul acestui brand nu e deloc o excepţie. De fapt, cu cât scad cantităţile, cu atât preţul urcă mai sus. De exemplu, Aqua Carpatica Kids, îmbuteliată la 250 ml, costă 3,49 lei, ceea ce înseamnă un preţ de 13,96 lei pe litru, într-un magazin Mega Image. Cu banii aceştia, un părinte ar putea să-şi ia 2 litri de benzină, în anumite cazuri suficient cât să facă drumul până la şcoala copilului.
Apa de la robinet, o soluţie?
O tendinţă observată de jucătorii din piaţa apei îmbuteliate este renunţarea consumatorilor la apa de la robinet în favoarea apei îmbuteliate. „Apa minerală naturală îşi va continua creşterea în România, determinată atât de preferinţele consumatorilor pentru acest segment, cât şi de înţelegerea beneficiilor pe care le aduce sănătăţii“, a spus Mihai Neagu, CEO al Perla Harghitei.
Perla Harghitei este în top cinci jucători din piaţa apei, unde concurează cu Borsec, Bucovina sau Aqua Carpatica. În 2023, compania a avut o creştere de 16% în numărul de unităţi vândute, iar în 2024 estimează menţinerea procentului.
Odată cu implementarea SGR, a crescut consumul de apă îmbuteliată la sticlă, dar în continuare marea majoritate a consumatorilor preferă ambalajul PET, în volume mari, de 1,5-2 litri. „Odată cu introducerea noului sistem, am estimat că vom vedea o creştere a consumului de apă îmbuteliată la 5 litri, însă apa la 2 litri a rămas în topul preferinţelor consumatorilor“.
În plus, România se confruntă cu o realitate cruntă: pentru 2 din 10 români, hidratarea este un „lux“, deoarece nu au acces la apă potabilă din surse sigure, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi UNICEF, cetralizate de Our World in Data. În schimb, în ţările vecine României situaţia este altfel. În Ungaria, întreaga populaţie are de apă curată, iar în Bulgaria peste 95% dintre locuitori sunt asiguraţi.
„În România, încă sunt copii care se prezintă cu intoxicaţii de la apă din fântâni. Se oxidează hemoglobina şi duce la o situaţie care poate pune în pericol viaţa copiilor. Pesticidele, de asemenea, ajung cu uşurinţă în sol şi în apele subterane. De aceea este important ca apele pe care le consumăm să fie supuse unor analize toxicologice şi microbiologice“, a spus recent dr. toxicolog Radu Ţincu.
