♦ Singura decizie bună luată în ultimii ani privind capacitatea de producţie de energie a fost oprirea procesului de scoatere din funcţiune a termocentralelor, mai ales a celor pe cărbuni ♦ În rest, nu s-a pus nimic în funcţiune, excepţie fiind desigur prosumatorii ♦ Care este însă cea mai sănătoasă reţetă pentru dezvoltarea producţiei de energie din România pentru următorii ani?
Constanţa este cel mai puternic judeţ al României din punctul de vedere al unităţilor instalate, cu un total de 3.117 MW, arată calculele ZF făcute pe baza platformei energymap.ro.
Gorj este al doilea judeţ ca importanţă pentru producţia de energie a României, urmat de Prahova, Mehedinţi, Vâlcea. Împreună, aceste cinci judeţe cumulează o capacitate instalată de peste 9.400 MW, adică aproape jumătate din tot ce are România ca unităţi de producţie a energiei. Ce este interesant este că faţă de 2021, capacitatea de producţie a României a crescut, o premieră având în vedere „tradiţia“ închiderilor de termocentrale fără a pune nimic în loc din ultimii ani. Dar ce s-a pus în funcţiune sunt de fapt megawaţii prosumatorilor, care în prezent au ajuns la circa 2.000 MW de capacitate. Chiar şi aşa, România este tot importatoare de energie pentru că din păcate prosumatorii nu pot duce greul consumului de energie.
Punerea în funcţiune a Unităţii 1 de la Cernavodă în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcată de primul val de energie verde şi începerea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile în funcţiune de proiecte de producere a energiei. Anul acesta însă, pornind strict de la anunţurile oficiale de puneri în funcţiune şi de la datele ANRE privind proiectele foarte avansate de energie verde, România ar putea vedea 2.854 MW noi. Cu această capacitate, anul acesta ar putea deveni cel mai bun an pentru puneri în funcţiune din ultimii 30 de ani.
Potrivit informaţiilor transmise de ANRE la solicitarea ZF, la începutul lunii octombrie, anul ttrecut, pe plan local erau 1.153 de proiecte cu avize tehnice de racordare în termen de valabilitate, cu o putere uriaşă: 52.778 MW. Dacă o primă privire la numărul proiectelor care au ATR ar putea oferi o imagine idilică asupra pieţei de energie, în realitate proiectele care contează şi care au mari şanse să devină realitate sunt cele care au ajuns în etape avansate de avizare. Astfel, potrivit informaţiilor transmise de ANRE, la începutul lunii octombrie 108 proiecte de energie verde, cu o putere mai mare de 1 MW, aveau contractele de racordare încheiate, autorizaţiile de construire obţinute şi autorizaţiile de înfiinţare emise de ANRE. În total, aceste proiecte au o capacitate totală de 4.168 MW.
Mai departe, tot datele ANRE arată că, din aceste proiecte, pentru anul acesta sunt estimate puneri în funcţiune de 2.424 MW de proiecte de energie eoliană şi solară, investiţii cu un grad destul de ridicat de implementare.
Acest nivel este cel mai mare de până acum, chiar şi raportat la punerile în funcţiune anuale din perioada 2009-2014, atunci când România a trecut prin primul ei val de energie verde la finalul căruia a rămas cu circa 1.400 MW în proiecte de energie solară şi circa 3.000 MW în proiecte de energie eoliană.
Peste aceşti 2.424 MW în proiecte de energie solară şi eoliană, cu o capacitate minimă de 1 MW, deci de aici se exclud prosumatorii, va veni şi centrala de la Iernut a Romgaz. Centrala cu o capacitate de 430 MW a demarat în 2016, trebuia să fie gata în 2019, dar abia la jumătatea anului acesta va fi pusă în funcţiune. Dincolo de amânări, finalizarea acestui proiect aduce o gură de oxigen pentru sistemul energetic naţional, forţat la importuri zilnice pentru acoperirea consumului intern de energie.