♦ Volumul şi valoarea ISD-urilor, indiferent de domeniul despre care vorbim, sunt influenţate de multipli factori, de la cei macroeconomici la cei ce ţin de industria respectivă şi de la cei geopolitici la cei sociali.
Anul 2025 a fost marcat pe plan local de alegerile prezidenţiale şi de majorările de taxe şi impozite care au dus, împreună, la o prudenţă în consum şi în investiţii totodată. Acelaşi an a adus cu sine şi provocări geopolitice şi alte probleme globale care, la rândul lor, şi-au pus amprenta asupra apetitului de a cheltui, atât al oamenilor, cât şi al companiilor prezente pe plaiuri autohtone.
Aşa se face că România a reuşit să atragă în 2025 doar 6,6 investiţii străine directe (ISD-uri) de tip greenfield raportat la un milion de locuitori, valoare ce o poziţionează în a doua parte a clasamentului european, mai exact pe locul 22 din 35 de ţări, în urma „vecinilor“ din Polonia (9,3) sau din Ungaria (8,7), arată un raport al fDi Intelligence, un proiect al cotidianului britanic Financial Times.
Acest indicator ce raportează investiţiile la populaţie este relevant pentru că oferă o bază de comparaţie similară. Dacă România are un număr mai mic de proiecte per milion de oameni faţă de mediile regionale sau europene, înseamnă că piaţa atrage mai puţine proiecte decât ar sugera dimensiunea populaţiei sale. Ori chiar asta indică cifrele - deşi România este una dintre cele mai mari pieţe din regiune ca populaţie, raportarea per capita ilustrează că nu atragem suficient flux de investiţii străine directe de la zero pentru a recupera decalajele de dezvoltare faţă de alte ţări, nu doar din Occident, ci şi din CEE.
