Dezvoltarea tehnologiei va revoluţiona în următorii ani sistemul financiar, influenţând major modelele tradiţionale de funcţionare a companiilor, organigramele, lanţurile valorice de aprovizionare, interacţiunea cu autorităţile publice, consumatorii şi felul în care efectiv se desfăşoară activitatea de business, sunt câteva dintre concluziile studiului Dincolo de Fintech: o analiză pragmatică a potenţialului disruptiv al tehnologiei pentru sectorul serviciilor financiare realziat de World Economic Forum şi Deloitte Global.
“Circumstanţele care definesc acum sistemul financiar necesită întreaga noastră atenţie, având potenţialul de a revoluţiona modele tradiţionale, organigrame, lanţuri valorice de aprovizionare, felul în care interacţionăm cu autorităţile publice, consumatorii şi felul în care efectiv ne desfăşurăm activitatea de business. Cu cât înţelegem mai bine unde ne poziţionăm în prezent, care sunt riscurile şi oportunităţile asociate acestora, cu atât suntem mai pregătiţi pentru ceea ce ne aşteaptă în viitor”, a spus Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc şi reglementare în industria financiar-bancară Deloitte România.
Raportul reprezintă rezultatul a trei ani de cercetare a rolului transformativ al tehnologiei. Acesta analizează impactul inovaţiei asupra serviciilor financiare şi identifică opt forţe disruptive care au potenţialul de a schimba peisajul competitiv în cadrul ecosistemului financiar.
“Complexitatea provocărilor pe care le ridică tehnologia asupra industriei financiare necesită o abordare holistică. Este obligatoriu să includem inovaţia în analizele noastre de risc, cu o atenţie particulară asupra implicaţiilor juridice ale acestora. Altfel spus, cum va interacţiona tehnologia cu restricţiile de ordin juridic (si cum le poate influenţa)? Cum va influenţa cadrul legal evoluţiile tehnologice în domeniul plăţilor online, banking-ul digital, asigurările, creditarea, managementul investiţiilor reglementările sau cum vor fi influenţate acestea de reglementările legale? Acestea sunt doar două dintre principalele întrebări cărora încercăm să le răspundem, anticipând nevoile clienţilor noştri”, completează Andrei Burz-Pînzaru, Partener Reff & Asociaţii SCA, membră a reţelei Deloitte Legal.
Astfel, studiul evidenţiază trei concluzii principale:
1. Dezvoltarea de noi platforme: Creşterea preferinţelor consumatorilor va avea implicaţii profunde asupra design-ului şi distribuţiei de produse şi, cel mai probabil, va determina o schimbare a rolului companiilor. Platforme care oferă posibilitatea de a interacţiona cu diferite instituţii financiare printr-un singur canal pot deveni modelul dominant pentru serviciile financiare. Dezvoltarea acestor platforme, precum „open banking”, poate redefini organizaţiile din sectorul serviciilor financiare, din organizaţii foarte clar definite, cum sunt astăzi, în entităţi interşanjabile. De aici rezultă necesitatea ca deţinătorii platformelor să fie manageri capabili, echilibrând nevoile producătorilor cu cererea consumatorilor.
2. Regionalizarea financiară. Priorităţile diferite de reglementare, capabilităţile tehnologice, precum şi nevoile clienţilor ridică provocări tendinţei globalizării financiare şi deschid calea modelelor regionale de servicii financiare, adaptate condiţiilor locale. Chiar şi firmele globale pot avea nevoie de strategii distincte pentru a beneficia de avantaje competitive la nivel regional şi a se adapta la ecosisteme locale. Între timp, tehnologia va întâmpina obstacole serioase în operarea în cadrul unor jurisdicţii multiple, chiar dacă utilizarea tehnologiei reduce dificultăţile de intrare pe o piaţă sau alta. Operatorii tradiţionali pot deveni parteneri atractivi în acest sens, dorind să acceseze noi pieţe, căutând oportunităţi scalabile rapid.
3. Tehnologii importante din perspectiva sistemică. Este foarte probabil ca eforturile operatorilor financiari tradiţionali de a dezvolta capabilităţile de bază ale firmelor mari de tehnologie să le determine în cele din urmă să se bazeze din ce în ce mai mult tocmai pe aceste firme axate pe dezvoltare de tehnologie. De exemplu, pe măsură ce instituţiile financiare caută să sporească experienţele digitale ale clienţilor şi să acceseze informaţii şi venituri de la platformele consumatorilor, sunt din ce în ce mai dependente de tehnologii de amploare bazate pe o infrastructură de tip „cloud”, pentru a scala şi a implementa procese, precum şi pentru a valorifica inteligenţa artificială.
În acelaşi timp, cele opt forţe disruptive care au potenţialul de a schimba peisajul competitiv al industriei financiare sunt:
1. „Comoditizarea” costurilor: Instituţiile financiare acceptă noi tehnologii pentru a accelera factorii care determină „comoditizarea” factorilor generatori de costuri.
2. Redistribuirea profitului: Localizarea centrelor de profit în interiorul, precum şi între lanţurile valorice de aprovizionare se schimbă odată cu noile tehnologii.
3. Proprietarii experienţei clienţilor: Distribuitorii se vor bucura de o poziţie strategică de putere, din poziţia de „proprietari” ai experienţei consumatorilor.
4. Platforme în creştere: Instituţiile financiare se vor deplasa către platforme cu mai mulţi furnizori drept canal de distribuţie şi comerţ, în cadrul unei arii geografice.
5. Monetizarea datelor: Instituţiile financiare încep să folosească o combinaţie a strategiilor de gestionare a datelor, pentru a ţine pasul cu abilitatea firmelor de tehnologie în monetizarea datelor.
6. Forţă de muncă artificială: Noi tehnologii, precum inteligenţa artificială (I.A.), presupun şi o schimbare majoră a forţei de muncă în cadrul instituţiilor financiare.
7. Tehnologii importante din punct de vedere sistemic: Instituţiile financiare de toate dimensiunile se bazează din ce in ce mai mult pe capabilităţile firmelor mari de tehnologie.
8. Regionalizare financiară: Priorităţi de reglementare divergente pe de o parte, şi nevoile clienţilor, pe de altă parte, deschid calea către modele regionale de furnizare ale serviciilor financiare.
