♦ Punerea în funcţiune a Unităţii 1 de la Cernavodă în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcată de primul val de energie verde şi începerea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile în funcţiune de proiecte de producere a energiei ♦ Anul viitor însă, pornind strict de la anunţurile oficiale de puneri în funcţiune şi de la datele ANRE privind proiectele foarte avansate de energie verde, România ar putea vedea 2.854 MW noi ♦ Cu această capacitate, 2025 devine cel mai bun an pentru puneri în funcţiune din ultimii 30 de ani.
Potrivit informaţiilor transmise de ANRE la solicitarea ZF, la începutul lunii octombrie pe plan local erau 1.153 de proiecte cu avize tehnice de racordare în termen de valabilitate, cu o putere uriaşă: 52.778 MW. Dacă o primă privire la numărul proiectelor care au ATR ar putea oferi o imagine idilică asupra pieţei de energie, în realitate proiectele care contează şi care au mari şanse să devină realitate sunt cele care au ajuns în etape avansate de avizare. Astfel, potrivit informaţiilor transmise de ANRE, la începutul lunii octombrie 108 proiecte de energie verde, cu o putere mai mare de 1 MW, aveau contractele de racordare încheiate, autorizaţiile de construire obţinute şi autorizaţiile de înfiinţare emise de ANRE. În total, aceste proiecte au o capacitate totală de 4.168 MW. Mai departe, tot datele ANRE arată că, din aceste proiecte, pentru anul viitor sunt estimate puneri în funcţiune de 2.424 MW de proiecte de energie eoliană şi solară, investiţii cu un grad destul de ridicat de implementare.
Acest nivel este cel mai mare de până acum, chiar şi raportat la punerile în funcţiune anuale din perioada 2009-2014, atunci când România a trecu prin primul ei val de energie verde la finalul căruia a rămas cu circa 1.400 MW în proiecte de energie solară şi circa 3.000 MW în proiecte de energie eoliană.
