Poate fi anul 2026 mai bun decât 2025? Directorii financiari spun „DA“, însă pentru asta investiţiile trebuie să continue. „Nimeni nu vrea să piardă cotă de piaţă sau oportunităţi doar pentru că trecem printr-o perioadă mai dificilă“

Directorii financiari se uită la anul 2026 cu un sentiment de optimism moderat, conşti­enţi pe de-o parte de contex­tul economic încă dificil, care aduce o serie de provocări în activitatea com­paniilor, iar pe de altă parte de oportu­nităţile care există pe piaţă şi care pot susţine creş­terea şi dezvoltarea viitoare a businessu­lui, după cum arată opiniile exprimate de partici­pan­ţii la cea de-a şaptea ediţie a Deloitte CFO Summit 2026, conferinţa anuală dedicată directorilor financiari, organizată miercuri în parteneriat cu Ziarul Financiar.

„Văd un echilibru la clienţi, în ceea ce priveşte intenţia de investiţii în 2026, între nevoia de atenţie la o perioadă de ajustare, cu costuri mai mari, inflaţie, scăderea încre­derii consumatorilor, care sunt nişte provo­cări, şi un apetit pentru creştere, valorificare a oportunităţilor pe termen mediu şi lung. Nimeni nu vrea să piardă cotă de piaţă sau oportunităţi doar pentru că trecem printr-o perioadă mai dificilă. Nevoia de a reduce costurile te face mai creativ şi flexibil“, a declarat Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova. El aminteşte că România ar putea beneficia în următorii ani de fonduri europene de până la 200 miliarde euro, o sumă fără precedent, care poate susţine trecerea de la un model de creştere economică bazat pe consum la unul mai sustenabil, bazat pe investiţii.

În plus, oportunităţile României vin şi din trendurile vizibile la nivel internaţional, la nivelul lanţurilor de aprovizionare, dar şi din reconfigurarea alianţelor mondiale, ceea ce duce în final la noi parteneriate comer­ciale şi prioritizarea unor noi domenii de investiţii, cum este cel de apărare.

„Multe companii îşi rearanjează lanţurile de aprovizionare, poate aducându-le înapoi din China, de exemplu, mai mult în Europa. Şi cred că este o mare oportunitate pentru România de a atrage un nivel şi mai ridicat de investiţii străine directe şi de a deveni o parte şi mai centrală pentru lanţurile de apro­vi­zionare europene“, este de părere dr. Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare, Deloitte Germania. În plus, noua strategie de apărare a Europei va direcţiona fonduri substanţiale spre infrastructură şi apărare, domenii în care şi România poate fi activă.

În această nouă realitate mondială, creş­terea productivităţii va fi esenţială atât pentru reducerea decalajului dintre Europa şi SUA, cât şi la nivel regional, între Europa de Est şi cea de Vest. „Acest lucru implică un accent puternic pe educaţie, pe o forţă de muncă bine pregătită, iar în această nouă eră pe care o abordăm, în care AI va juca un rol major, va fi necesară şi educaţia în domeniul AI: cum să o valorificăm într-un mod pro­ductiv. În Europa nu este necesar să imităm Silicon Valley. Avem nevoie să ne găsim propria modalitate de a aplica AI. Avem în continuare o bază industrială puternică, iar combinaţia dintre tehnologiile digitale şi tehnologiile fizice, capabilităţile de inginerie europene, este cea care poate face diferenţa pe termen lung“, a mai spus Alexander Boersch.

În acest context, rolul AI în organizaţii va deveni din ce în ce mai important pentru susţinerea productivităţii şi a inovaţiei, iar departamentele financiare sunt deja în centrul acestei revoluţii tehnologice mon­diale. Potrivit studiului Deloitte Finance Trends 2026, mai mult de şase din zece lideri finan­ciari au implementat integral şi folosesc soluţii AI în mod activ în departamentele lor, iar 21% dintre ei raportează deja un randa­ment clar şi măsurabil al acestei investiţii.

„Liderii financiari din prezent îşi asumă tot mai mult rolul de lideri strategici în cadrul organizaţiilor lor, în special atunci când adop­tă AI avansat şi soluţii cloud. Mai mult de jumătate dintre respondenţii sondajului nos­tru spun că se numără acum printre principalii lideri care influenţează dezvolta­rea strategiei la nivelul întregii organizaţii. Zona în care liderii financiari văd un mare potenţial este AI bazată pe agenţi, în spe­cial ca instrument pentru planificare şi ana­liză financiară, care poate juca un rol esenţial în navigarea incertitudinii şi în ghidarea alo­cării capitalului, dar şi în managementul vânză­rilor şi al profitabilităţii, optimizarea capita­lului de lucru şi managementul cheltu­ielilor“, a comentat Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

În acelaşi timp, directorii financiari atrag atenţia că, deşi implementarea AI în compa­nii este esenţială pentru creşterea eficienţei, este important ca folosirea tehnologiei să aducă beneficii vizibile şi consumatorilor, clienţilor. „Toţi jucătorii din piaţă încearcă să folosească inteligenţa artificială în procese interne, să îmbunătăţească cumva eficienţa. Şi, într-un fel, asta este un must, dar cred că trebuie să ne uităm un pic dincolo de eficienţa. Şi cei care vor câştiga în viitor cred că sunt firmele care se gândesc la clienţi, cum putem să ajutăm clientul folosind inteligenţa artificială“, spune Philipp Gamauf, CFO, ING Bank România.

În ceea ce priveşte piaţa locală în an­samblu şi estimările pentru 2026, reprezen­tantul ING Bank crede că va fi mai degrabă un an de consolidare, nu de acceleraţie, dar, prin investiţii de calitate, prin intrările de fonduri europene şi integrare mai profundă în lanţurile de aprovizionare europene, este anul în care România îşi întăreşte baza de creştere pentru următorii ani. „Şi, din acest punct de vedere, cred că este un an foarte, foarte bun“. Din perspectiva creditării, Philipp Gamauf se aşteaptă ca, odată cu scăderea dobânzilor în a doua parte a anului, să accelereze şi ritmul creditării, cu atât mai mult cu cât pe plan local există sectoare cu oportunităţi importante pentru investitori, precum energie, infrastruc­tură, food&agri şi apărare.

Planuri de investiţii continuă să aibă şi companiile din retail, real-estate sau energie, dincolo de provocările momentului. France­zii de la Carrefour intenţionează să extindă reţeaua de magazine pe toate formatele pe care operează în România, continuând în paralel şi procesul de digitalizare a compa­niei, după cum a explicat Anne-Sophie Bauwens, CFO, Carrefour. Iar Eliza Pre­doiu, CFO al NEPI Rockcastle, vede încă mult spaţiu de dezvoltare pentru centre comer­ciale de calitate în România, cu atât mai mult cu cât chiriaşii actuali sunt interesaţi şi dornici de expansiune.

Un alt domeniu extrem de dinamic în ultimii ani este energia, Iulian Bogdan, CFO al Adrem Group, subli­niind că piaţa este, în mod clar, în dezvoltare, iar compania lucrează intens pentru a acoperi nevoile de forţă de muncă. „Intră foarte multe investiţii în industria energetică, iar acum provocarea cea mai mare este cum să răspunzi la această cerere în creştere“.

Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova

♦ Chiar în contextul de marasm bugetar prin care am trecut şi prin care continuăm să trecem, într-o mai mică măsură, desigur, se investesc undeva între 7,2% şi 8% din PIB, în funcţie de sursele folosite. Acesta este un nivel record al investiţiilor publice, se pare că cel mai mare din Uniunea Europeană.

♦ În plus, în 2025, cel puţin la nivelul lunii noiembrie, investiţiile străine directe, care avuseseră o contracţie semnificativă în 2024, îşi reveniseră foarte mult; 42% a fost creşterea anunţată de BNR. Deci dinamica investiţiilor a devenit pozitivă, iar acest lucru va accelera semnificativ.

♦ Cred că intrăm într-un context în care putem să vorbim în mod serios – ştiu că guvernul cel puţin o face – că suntem pe cale să trecem de la un model de creştere economică bazat pe consum, un consum care nu era totuşi sănătos şi sustenabil, care generase un deficit comercial foarte mare. Ne împrumutam la rate de dobândă foarte mari şi transferam cea mai bună parte din capacitatea de consum către alte economii.

♦ Acum suntem pe cale să facem ajustări suportabile şi gestionabile unui consum care trebuia temperat, iar această temperare aduce o recalibrare sau o scădere a dezechilibrelor din zona comerţului cu alte economii. În acelaşi timp, reuşim să accelerăm zona de investiţii, atât din fonduri europene, cât şi din fonduri publice locale, dar şi din investiţii străine directe.

Dr. Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare, Deloitte Germania

♦ Economia mondială a crescut destul de bine. Nu într-un mod spectaculos, dar într-un mod solid. Aşadar, într-un fel, până acum, economia merge bine, în timp ce întregul mediu politic este în turbulenţă.

♦ Vedem o performanţă excelentă a pieţei bursiere în Europa. S&P 500, adică indicele american, a câştigat aproximativ 18%.

Cu toate acestea, pieţele de capital cu cele mai bune rezultate au fost în Europa.

♦ Spania a câştigat 48%, urmată îndeaproape de România, cu 46%. Este o performanţă uimitoare. Italia şi Germania au înregistrat creşteri între 20% şi 30%. Aşadar, pieţele bursiere au pus multe speranţe şi, să zicem, aşteptări pozitive în economia europeană, în timp ce situaţia este încă destul de dificilă.

♦ Unul dintre noile motoare de creştere economică pentru Europa, care explică într-un fel de ce asistăm la această schimbare majoră pe pieţele financiare, este decizia Germaniei de a miza pe investiţiile în infrastructură şi apărare.

♦ Cifrele sunt destul de uimitoare. Germania va cheltui 500 de miliarde euro pentru infrastructură în următorii 12 ani, în infrastructură fizică, digitală şi în zona de apărare.

♦ Vedem că şi Uniunea Europeană se implică în domeniul apărării. De anul trecut, avem pentru prima dată un comisar european pentru apărare. UE doreşte să aloce 800 de miliarde euro pentru apărare.

Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România

♦ În comparaţie cu trecutul recent, directorii financiari de astăzi gândesc diferit, operează diferit şi angajează diferit. Ei ajută la navigarea pe pieţe noi, se pregătesc pentru achiziţii, divizări, fuziuni şi construiesc echipe pregătite pentru viitor.

♦ Prima tendinţă identificată de noi este prioritatea vitezei, iar această nevoie de viteză este generată, pe baza studiului nostru, de un peisaj destul de complex.

♦ În acest timp, incertitudinea economică se clasează, aşa cum era de aşteptat, pe primul loc la riscuri, dar este urmată îndeaproape de cerinţele de raportare financiară, reglementările privind confidenţialitatea datelor, riscurile cibernetice şi reglementările fiscale.

♦ Cred că cel mai important pentru toate organizaţiile este modul în care AI este utilizată pentru a amplifica capabilităţile umane. Cum pot fi îmbunătăţite echipele prin dezvoltarea de competenţe noi şi competitive, construite peste competenţele clasice de finanţe şi business, completate de AI şi abilităţi tehnologice, pentru a utiliza corect tehnologia?

♦ Tehnologia nu ar trebui să devină un blocaj, ci un amplificator al competenţelor umane din organizaţie, făcând-o mai flexibilă, mai agilă şi mai adaptabilă unui mediu aflat într-o schimbare rapidă.

Eliza Predoiu, CFO, NEPI Rockcastle

♦ Din punctul meu de vedere, în 2025 real estate-ul a intrat pe o recalibrare şi pe o maturizare. Aici cred că există consens asupra unei creşteri moderate.

♦ Anii 2021 şi 2022 au fost umbriţi de COVID, perioadă în care ne-am tot gândit cum o să arate viaţa noastră după pandemie. Apoi a venit 2023, un an cu inflaţie, cu dobânzi ridicate şi cu multe conflicte geopolitice. Îmi aduc aminte bine, pentru că aveam o refinanţare mare de făcut şi ştiu toate provocările prin care am trecut.

♦ Apoi a apărut 2024 şi, pe piaţa din România şi din CEE, în care Rockcastle activează, am văzut consumatorii alergând după experienţă şi după toate lucrurile care ne plac nouă. A fost un an ca o ieşire din cotidian.

♦ În acest context, 2025 vine şi se aşază cu un impact fiscal, într-adevăr, în România, cu nişte măsuri fiscale, ceva mai bine decât cerul întunecat pe care l-am văzut noi.

♦ În real estate eu văd mai puţin hype şi mai multă valoare pe termen lung – o trecere de la volum la calitate.

♦ Credem destul de mult că proiectele bune o să-şi găsească şi finanţare şi o să şi performeze apoi. Pe lista noastră au fost şi o serie de proiecte pe care am avut curajul să spunem că nu le mai continuăm, pentru că în momentul de faţă nu mai sunt proiecte bune. Vom reveni asupra lor dacă va fi cazul.

Philipp Gamauf, CFO, ING Bank România

♦ Noi suntem prudent optimişti: riscurile externe există, tarifele, geopolitica, dar vedem semnale că lucrurile în România se îmbunătăţesc, pentru că ţara noastră a început să-şi facă temele.

♦ Mai este mult de făcut, dar direcţia este mai bună. Şi sistemul bancar, în acest context, cred că a fost mereu şi rămâne un atu al ţării. A fost şi rămâne solid. Indicatorii de capitalizare, de lichiditate şi de risc sunt foarte sănătoşi. Şi băncile sunt acolo pentru a susţine economia reală.

♦ Va fi un an mai bun decât 2025? La începutul anului 2025 am crezut că va fi un an prost. Am încheiat 2025 mult mai bine decât aşteptările. Şi acum întrebarea tuturor este: cum va fi 2026? În general, ne aşteptăm la o creştere mai bună, chiar dacă încă modestă, în jur de 1,4%.

♦ Dar cred că e important să înţelegem şi compoziţia acestei creşteri, nu doar cifra. Şi cred că e bine că motorul principal sunt investiţiile, în special cele susţinute de fonduri europene, de proiecte mari de infrastructură şi energie.

♦ Cred că 2026 va fi un an de consolidare, nu de acceleraţie, dar prin investiţii de calitate, prin intrarea fondurilor europene şi integrarea mai profundă în lanţurile de aprovizionare europene, acesta este anul în care România îşi întăreşte baza de creştere pentru următorii ani. Şi, din acest punct de vedere, cred că este un an foarte, foarte bun.

Anne-Sophie Bauwens, CFO, Carrefour

♦ Anul 2025 a fost afectat de inflaţia ridicată, dar şi de măsurile guvernamentale din august, în mod notabil creşterea TVA şi creşterea preţului energiei. Acestea au avut un efect direct asupra puterii de cumpărare a consumatorilor.

♦  În mod clar, am văzut o schimbare în piaţa de food şi retail între prima jumătate a anului 2025 şi a doua jumătate a anului, în mod notabil reducerea volumelor pe piaţa românească şi reducerea numărului de produse dintr-un coş.

♦ În acest context, ca retailer, trebuie să demonstrăm agilitate şi angajament în a ne proteja consumatorii, începând cu protejarea puterii lor de cumpărare. Pentru a demonstra acest lucru, Carrefour a lansat un program de discounturi pe termen lung, cu peste 2.000 de produse care au reduceri de preţ.

♦ Un alt aspect important este reprezentat de produsele sub marcă proprie, unde am avut reduceri de până la 25% în 2025.

♦ Investiţiile pe care le planificăm în 2026 sunt gândite ca o continuare a celor din 2025. Avem un plan de expansiune în 2026 pentru toate formatele în care operăm ca retailer omnichannel şi planuri să modernizăm magazinele.

Iulian Bogdan, CFO, Adrem Group

♦ Lucrăm intens pentru a dezvolta resursele cu care să reuşim să acoperim nevoia de forţă de muncă în contractele în care suntem angajaţi.

♦ Piaţa de energie este, în mod clar, în dezvoltare. Intră foarte multe investiţii în industria energetică, iar acum provocarea cea mai mare este cum să răspunzi la această cerere în creştere. Pentru noi, să răspundem înseamnă a ne baza foarte tare pe creşterea eficienţei operaţionale, pe o reţea de colaboratori şi subcontractori profesionişti cât mai extinsă şi, nu în ultimul rând, pe dezvoltarea resursei interne, atât din punctul de vedere al capacităţilor umane, cât şi al tehnologiei.

♦ În 2025 ne-am concentrat foarte tare pe eficienţa operaţională şi pe livrarea proiectelor mari de antreprenoriat. Asta s-a dovedit a fi o strategie câştigătoare, pentru că rezultatele pe care le vom livra vor fi peste aşteptări.

♦ În acelaşi timp, am pus bazele digitalizării, pe care dorim să o facem în 2026 şi 2027: o digitalizare completă a companiei, pornind de la electrician şi până la CEO, astfel încât să avem un flux de date coerent şi curat, pe care îl putem mai apoi transforma cu AI şi folosi mai eficient.