Apropo de strangerea taxelor la buget. Studiu de caz şi întrebare: de ce în acelaşi domeniu al producţiei de biscuiţi şi dulciuri compania românească Croco are o marjă de profit de 30%, iar cea americană Mondelez declară doar 3%?

♦ În contextul în care statul român încasează sub aşteptări din impozitul pe profit, ZF încearcă să vadă de ce o companie românească are o marjă de profit de 12 ori mai mare decât una străină şi cât ar câştiga statul dacă companiile ar avea marje de profit similare.

Croco din Oneşti, cunoscut în special pentru producţia de biscuiţi şi sticksuri, a raportat anul trecut o marjă de profit de peste 30%, la o cifră de afaceri de 278 de milioane de lei, în timp ce compania americană Mondelez a raportat o marjă de profit de sub 3% la o cifră de afaceri totală de peste 1,5 miliarde de lei. Astfel, Croco plăteşte un impozit pe profit de circa 15 milioane de lei, în timp ce Mondelez plăteşte cumulat pe două compa­nii un impozit pe profit de circa 17 milioane de lei.

Ce s-ar întâmpla dacă Mondelez ar avea aceeaşi marjă de profit ca şi Croco? Impozitul pe profit al Mondelez ar fi de zece ori mai mare, adică un total de peste 170 de milioane de lei.

În condiţiile în care încasările din impo­zitul pe profit sunt sub aşteptări şi guvernul a introdus impozitul minim pe cifra de afa­ceri tocmai pentru a mai combate din „opti­mizarea fiscală“, adică transferul profiturilor în ţări cu taxe mai mici, ZF  a încercat să vadă de ce o companie românească raportează o marjă de profit mult mai mare decât una străină. Ce impozite şi taxe plătesc compa­niile Croco şi Mondelez? De ce Croco şi Mondelez raportează aceste marje de profit? Fac investiţii cu o valoare diferită? Este vorba de transferul profitului?