• Leu / EUR4.7432
  • Leu / GBP5.3799
  • Leu / USD4.2921
Companii

Autostrăzile şi drumurile expres sunt „vedeta“ cheltuielilor cu şoselele până în 2030, cu 16 miliarde de euro. Variantele de ocolire şi drumurile naţionale iau de zece ori mai puţini bani

Autostrăzile şi drumurile expres sunt „vedeta“ cheltuielilor cu şoselele până în 2030, cu 16 miliarde de euro. Variantele de ocolire şi drumurile naţionale iau de zece ori mai puţini bani

Autor: Andreea Neferu

27 oct 2014 1877

Master Planul General de Transport, documentul care stabileşte priorităţile pentru România în domeniul infrastructurii de transport până în 2030, propune ca din fondurile pe care guvernul de la Bucureşti le va avea disponibile în acest domeniu până în 2030, atât din bani de la buget cât şi din contribuţie de la Uniunea Europeană, circa 51%, adică 17,6 miliarde de euro, să meargă către proiectele de drumuri ce apar în Master Plan.

Pe de altă parte, calea ferată va dispune de circa 15,3 miliarde de euro, echivalentul a 44% din alocări, în timp ce către porturi şi căi navigabile vor merge 1,2 miliarde de euro, adică 3,3% din total.

Doar 1,3% din bani, adică 446 de milioane de euro, vor fi direcţionaţi către domeniul aviaţiei, în timp ce cele mai mici sume, 133 de milioane de euro, sau 0,4% din total, vor merge către terminalele intermodale. În total, Master Planul General de Trans­port arată că finanţările certe pentru perioada 2014-2030 se ridică la circa 34,7 miliarde de euro, în contextul în care infrastructura de transport ar avea nevoie de fapt de finanţări totale de aproape 49 de mi­liarde de euro până în 2030.

 

Cum se împart banii

Din alocările financiare certe pe care transportul rutier le va avea la dispoziţie în perioada 2014-2030, de circa 17,6 miliarde de euro, construcţia de variante de ocolire pentru oraşe precum Râmnicu Vâlcea, Sighişoara sau Focşani va dispune de 964 de milioane de euro. În acelaşi timp, pentru modernizarea drumurilor naţionale, Master Planul stabileşte o sumă mult mai mică, de 655 de milioane de euro.

Master Planul propune ca România să finalizeze până în 2030 656 de kilometri de autostrăzi, printre care Craiova-Piteşti (115 km) sau Braşov-Bacău (158 km), la care se vor adăuga 2.226 de kilometri de drumuri expres, printre care Sibiu-Piteşti (115 km) sau Bucureşti-Alexandria-Craiova (195 km). În cazul tronsonului Borş-Gilău (177 km), parte a Autostrăzii Transilvania, lucrurile nu sunt însă foarte clare.

Dacă într-un document de sinteză al acestui Master Plan, precum şi în harta care arată cum va arăta reţeaua de drumuri în 2030, Borş-Gilău figurează ca autostradă, în schimb în varianta finală revizuită a Master Planului tronsonului apare ca fiind drum expres. Mai mult, din acest tronson este construit pe jumă­tate sectorul Borş-Suplacu de Bar­cău, în regim de autostradă, de că­tre americanii de la Bechtel, cu care statul a reziliat însă contractul. În pre­zent, nu este clar ce se va întâmpla cu lucrările pe jumătate făcute la tron­sonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borş.

 

Autostradă sau drum expres?

Master Planul de Transport diferă puternic de planurile pe care guvernul le-a prezentat la finalul anului trecut, care arătau că în România vor fi construiţi până în 2020 alţi circa 2.400 de kilometri de autostrăzi, pe lângă cei 644 de kilometri pe care România îi are în prezent.

Publicarea Master Planului a pus în discuţie diferenţele între autostrăzi şi dru­muri expres, având în vedere că documentul mizează pe construcţia unei reţele extinse de drumuri expres în detrimentul autostrăzilor. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a adoptat în 2013 decizia 1221, prin care a stabilit un normativ privind proiectarea drumurilor expres pentru reţeaua rutieră rapidă de comunicaţii.

Acesta prevede că drumurile expres pot fi dezvoltate în autostrăzi, în funcţie de fluxurile de trafic viitoare, dar şi că vor fi prevăzute cu spaţii de parcare, baze de întreţinere, garduri de protecţie şi sisteme de siguranţă a circulaţiei, atât orizontale cât şi verticale. „În cadrul proiectării se va ţine seama de dezvoltarea drumurilor expres în perspectivă la categoria de autostrăzi“, se arată în normativ.

Cu alte cuvinte, principala diferenţă între un drum expres cu două benzi pe fiecare sens de mers şi o autostradă tot cu două benzi pe sens va fi absenţa benzilor de urgenţă. Drumul expres va avea şi un spaţiu median de separare a sensurilor de circulaţie.

De asemenea, o diferenţă va fi legată de viteza maximă cu care se poate circula: în cazul drumurilor expres, 120 km/h pentru regiunea de şes, 100 km/h pentru deal, 80 km/h pentru munte, faţă de 130 km/h pe o autostradă. În general, drumurile expres au un cost cu circa 30% mai mic decât autostrăzile.

Firma britanică AECOM este con­sultantul statului la realizarea Mas­ter Planului de Transport care stă la baza pregătirii proiectelor finanţate din fonduri europene în perioada 2014-2020, dar şi la estimarea cererii de transport pentru termen mediu şi lung. Valoarea contractului de realizare a Master Planului, semnat în 2012, se ridică la 9,5 milioane de lei (2,1 milioane de euro).

Proiectele din Master Plan ar putea resuscita piaţa construcţiilor

Proiectele din Master Planul General de Transport sunt cu atât mai importante pentru piaţa de construcţii cu cât industria de profil a fost una dintre cele mai afectate pe timp de criză, sectorul scăzând cu circa 40%, până la 9,6 miliarde de euro anul trecut. Mai mult, anul acesta declinul a continuat, primele 8 luni aducând o scădere de 28% pe lucrările de infrastructură şi de 11,9% pe toate tipurile de lucrări de construcţii, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Statul a transformat din planuri pe hârtie în investiţii concrete mult mai puţine proiecte de infrastructură anul acesta şi a redus drastic sumele direcţionate către acest sector. În total, în primele opt luni ale acestui an cheltuielile sta­tului cu investiţiile au scăzut cu 18% faţă de acceaşi perioadă a anului tre­cut.

În prima parte a acestui an o serie de lucrări de infra­struc­tură de trans­port care ar fi trebuit să asigure relansarea sec­­torului construc­ţiilor au fost amânate. Spre exemplu, auto­strada Co­marnic - Braşov, prima şosea care ar trebui construită în con­cesiune de către statul român, are selectat un consorţiu de investitori privaţi de aproape un an, însă nici până acum contractul nu a fost semnat, în contextul în care încă se aşteaptă apro­barea finanţării din partea băncilor comerciale şi a instituţiilor internaţionale de finanţare.

Construcţiile au avut o contribuţie de 7,9% în PIB anul trecut, în contextul în care în 2008 aveau o pondere de 11% şi con­tribuiau cu o treime la creşterea economică de la acea vreme, care ajungea la peste 7%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor trans­mise de INS.

 

De ce nu avem infrastructuă: „finanţare inadecvată, exacerbată de practicile de management şi operaţiuni“

Cu doar 644 de kilometri de autostrăzi şi cu trenuri de călători care circulă în medie cu puţin peste 40 km/h, România se situează la coada Europei din perspectiva infrastructurii de transport. „România are un deficit semnificativ de infrastructură în ceea ce priveşte calitatea sa. În general, gradul de acoperire a reţelelor de transport este satisfăcător“, se arată în Master Planul General de Transport.

În acelaşi document se precizează că în România a existat un regim inadecvat de întreţinere şi reparaţii capital, în special în ceea ce priveşte reţeaua feroviară, ceea ce a condus la declinul nivelului de servicii şi al fiabilităţii, contribuind în special la reducerea volumelor de pasageri şi, într-o măsură mai mică, la reducerea volumelor de marfă.

„Această situaţie se datorează în mare parte finanţării inadecvate de-a lungul unei perioade mari de timp, dar este exacerbată de practicile de management şi operaţiuni, care afectează calea ferată, precum şi transportul rutier şi naval dar, din nou, transportul feroviar este afectat în cea mai mare măsură“, potrivit Master Planului.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7432
Diferență: 0,1689
Ieri: 4.7415
Azi: 4.2921
Diferență: -0,1349
Ieri: 4.2846
Azi: 5.3799
Diferență: 0,9589
Ieri: 5.3458
Azi: 4.3319
Diferență: 0,2151
Ieri: 4.3236