Pentru cei care stau la etaje inferioare în Bucureşti, deşteptarea se dă odată cu zgomotul tomberonului scuturat în „maşina de gunoi“. Tomberoanele sunt însă o afacere de 135 mil. euro în Bucureşti. La nivel naţional cei mai mari 20 de operatori de salubritate au făcut doar anul trecut afaceri de 200 mil. euro, grosul fiind bineînţeles realizat de firmele destul de „norocoase“ să prindă un contract în Bucureşti.
Liderul pieţei este compania Romprest Service, ale cărei maşini de ridicat gunoiul pot fi văzute pe străzile din sectoarele 1 şi 5 din Bucureşti. Cu peste 2.700 de angajaţi, Romprest a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 273 mil. lei (61 mil. euro), dar profitul net s-a situat la puţin peste 500.000 de euro.
Romprest a preluat serviciul de salubritate în sectorul 1 în 2008, când a semnat cu primăria condusă de Andrei Chiliman un contract pe 25 ani în valoare de 450 mil. euro. Contractul a fost însă anulat ulterior în instanţă. Totuşi, reprezentanţii Primăriei sectorului 1 au precizat că primăria are un contract pe 15 ani cu Romprest, fără a face publică valoarea acestuia. „Valoarea contractului încheiat de Primăria sectorului 1 cu firma Romprest are un prag maximal, însă societatea de salubritate este plătită strict pentru prestaţiile care sunt atent monitorizate de serviciile specializate ale primăriei“, a fost răspunsul primăriei la solicitarea ZF. Situaţia financiară finală pe 2012 a primăriei arată însă că sectorul 1 a cheltuit 145 mil. lei pe salubritate.
În afară de sectorul 1, Romprest mai este „abonată“ la sectorul 5, unde execută serviciul de salubrizare în baza unor contracte atribuite direct, fără negociere, de primăria generală a Bucureştiului. Romprest a „câştigat“ astfel un contract de 17 mil. lei în 2011, unul de 16 mil. lei în ianuarie 2012 şi unul de 44 mil. lei în noiembrie 2012. Tot în 2012, Romprest şi-a adjudecat, de data aceasta printr-o licitaţie, un contract de 25 mil. lei pentru amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi în Baia Mare.
Presa a scris că proprietarul Romprest este Florian Walter, un om de afaceri controversat despre care s-a scris şi că se află în spatele firmelor care ridică maşinile parcate ilegal în sectorul 1. Datele de la Registrul Comerţului arată că 43,7% din capitalul Romprest se află în mâinile 3I Group, un fond britanic cu investiţii în companiile de infrastructură. Detaco Ltd, o firmă cu sediul în Canada şi controlată de o companie înregistrată în Seychelles, deţine 42,7% din acţiuni. Al treilea acţionar este Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, cu un pachet de 10%. Structura acţionariatului este completată de Firstcom LLC, o companie înregistrată în statul american Kentucky, dar cu sediul în Cipru.
Firma lui Prigoană face curat în sectorul 3 şi în Ploieşti
La diferenţă de 100 mil. lei de Romprest s-a aflat anul trecut Rosal Grup SA, companie controlată de Honorius Prigoană, fiul deputatului PDL Silviu Prigoană, care a fost proprietarul firmei până s-a decis să intre în politică. Rosal a raportat afaceri de 179 mil. lei (40 mil. euro) şi un profit net de 1,3 mil. lei. Compania ridică gunoiul din sectorul 3, cel mai populat dintre sectoarele Bucureştiului, în baza unui contract semnat în 1999 şi reînnoit constant de atunci.
„Contractul a fost semnat în 09.11.1999 între Rosal Grup şi Primăria Municipiului Bucureşti şi a fost prelungit pe o perioadă nedeterminată până la clarificarea legală şi la stabilirea unei strategii unitare a serviciilor de salubritate în întreg municipiul Bucureşti“, au precizat reprezentanţii Primăriei sectorului 3 la solicitarea ZF. Suma alocată serviciului de salubrizare în 2012 a fost de 103 mil. lei, potrivit bugetului primăriei.
Strategia la care fac referire aceştia este în plan de mai mulţi ani şi prevede ca serviciile de salubrizare să revină sub autoritatea primăriei generale, unde de altfel se şi afla acum mai bine de zece ani. Ideea a fost însă contestată de primarii de sector, unul dintre cei mai vehemenţi fiind chiar Robert Negoiţă, care a venit la conducerea sectorului 3 anul trecut. O nouă lege a salubrizării se află în discuţie în Parlament.
În afara Capitalei, Rosal a mai câştigat în 2011 un contract de 34 mil. lei pentru întreţinerea spaţiilor verzi la Cluj-Napoca. În acelaşi an, din partea autorităţilor din Ploieşti, Rosal a primit trei contracte unul după altul, pentru delegarea serviciului de salubritate, acestea având o valoare cumulată de 105 mil. lei.
Contracte reînnoite din 1999
Firma Urban SA face curăţenie în sectorul 6 din Bucureşti, tot printr-un contract semnat cu primăria generală în 1999 şi preluat ulterior de primăria de sector.
Potrivit bugetului pe 2012 al sectorului, primăria a plătit anul trecut 76 mil. lei pentru serviciul de salubritate. Urban SA a rulat afaceri de 164 mil. lei în 2012, dar rezultatul net a fost o pierdere de 15 mil. lei, în condiţiile în care compania încheiase 2011 cu profit de 282.000 de lei. Compania mai are contract şi cu autorităţile locale din Braşov, Călăraşi şi Râmnicu Vâlcea şi este controlată de omul de afaceri vâlcean Gabriel Teodor Florescu.
Supercom este altă firmă care a câştigat contractul pentru salubrizare în Bucureşti în 1999, teritoriul care i-a revenit la acea vreme fiind sectorul 2. „Anul trecut, Primăria Sectorului 2 a plătit pentru salubrizare suma de 77.322.148 lei la solicitarea Primăriei Municipiului Bucureşti, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate în funcţie de numărul de ore prestate, de utilajele folosite, de cantităţile de materiale utilizate şi de forţa de muncă angrenată“, au arătat reprezentanţii primăriei de sector.
Compania a mai câştigat în 2009 un contract de 270 mil. lei pentru salubrizare în judeţul Dâmboviţa, potrivit anunţurilor publicate pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Supercom este controlată de Ilie Ciuclea, preşedintele şi directorul general al firmei, şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 137 mil. lei şi profit net de 1,3 mil. lei.
În sectorul 4 al Bucureştiului serviciul de salubritate este încredinţat companiei RER Ecologic Service REBU SA, o asociere între Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi firma germană RER Recuperare Ecologică şi Reciclare.
Compania nu şi-a depus la Ministerul Finanţelor bilanţul pe anul 2012, dar în 2011 a înregistrat afaceri de 22 mil. euro şi profit net de 1,7 mil. euro. Potrivit bugetului pe anul trecut al primăriei locale, sectorul 4 a cheltuit 50 mil. lei pe serviciul de salubritate.
Niciuna dintre companii nu a răspuns solicitărilor ZF.
Cum Bucureştiul este cel mai mare generator de deşeuri din ţară, topul naţional al companiilor de salubrizare este dominat de firmele care lucrează în Capitală, acestea cumulând 57% din rulajul primelor 20 de companii de pe piaţa de colectare a deşeurilor. În acelaşi timp, contractele bănoase câştigate sau încredinţate de primăriile de sector reprezintă pentru operatorii de salubritate principala sursă de business, lucrările în Bucureşti contribuind cu peste jumătate din cifra de afaceri anuală.
Potrivit datelor transmise de Registrul Comerţului, nicio altă firmă care se ocupă cu colectarea deşeurilor nepericuloase nu a înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 70 mil. lei anul trecut.
Astfel, următoarele 15 companii din primele 20 din salubritate, firme care nu au avut acces la piaţa ofertantă a Bucureştiului, au realizat împreună afaceri de 118 mil. euro, jumătate cât liderii pieţei, dar au avut un profit cumulat de 5 mil. euro.
Liderul pieţei este compania Romprest Service, ale cărei maşini de ridicat gunoiul pot fi văzute pe străzile din sectoarele 1 şi 5 din Bucureşti.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
