♦ Primii bani au fost deja investiţi în companii precum lanţul de cafenele 5 to go, producătorul de lactate Artesana, retailerul cu preţuri mici La Cocoş şi platforma pentru spaţii de lucru flexibile Pluria.
Un total de 20 de fonduri de private equity, venture capital şi infrastructură au 600 de milioane de euro de investit în IMM-uri şi start-upuri, viitoarele staruri ale businessului românesc.
O parte din bani provin din PNRR (un buget de 380 mil. euro), iar restul sumei vine din alte surse instituţionale, precum BERD, FEI şi IFC sau din capital privat, mai exact de la antreprenori autohtoni ori străini.
Primele bugete au fost deja investite în companii precum lanţul de cafenele 5 to go, producătorul de lactate Artesana, retailerul cu preţuri mici La Cocoş şi platforma pentru spaţii de lucru flexibile Pluria. Mai exact, peste 20 de companii şi start-upuri româneşti au atras investiţii de mai bine de 150 mil. euro din partea unor fonduri de investiţii, bani meniţi a accelera expansiunea.
Aşadar, în anii care vin urmează ca alte 450 mil. euro să fie alocate pentru dezvoltarea de campioni autohtoni.
De ce sunt importante aceste parteneriate între fonduri şi antreprenori?
„Am învăţat din experienţa eMAG. Vine cineva care te ajută cu acces la capital ca să poţi să investeşti. Îţi ia focusul de pe termen scurt – cum să te descurci mâine, cum să plăteşti salariile mâine. Astfel, poţi cu capital să construieşti infrastructură, tehnologie, brand. Şi îţi dă şi acces la know how“, spune Iulian Stanciu, fost acţionar al eMAG până recent.
El a declarat în urmă cu câteva zile într-un interviu ZF că are deja plasaţi bani în această clasă de active. Mai exact, are investiţii în nouă fonduri care investesc la rândul lor în companii şi start-up-uri - de la Morphosis, Booster sau BoldMind până la Integral, CEECAT şi reţeaua globală Endeavor.
Din totalul de 20 de fonduri care au primit bani din PNRR, doar o parte au început să investească, altele fie nu au făcut o primă mutare, fie nu au închis procesul de fundraising. Aşadar, în perioada următoare numărul de tranzacţii ce au la cumpărare un investitor financiar ar urma să crească.
De altfel, încă de când a fost anunţat proiectul din PNRR s-a spus că ţinta acestui buget o reprezintă finanţarea companiilor din România şi dezvoltarea ecosistemului local.
