Germania a ratat receÂsiÂunea – o veste exceÂlenÂtă: o creÅŸtere de 0,1% este mai bună decât nimic. Pentru România este bine. Spre un sfert din exÂporÂturile României merg în GerÂmania, aÅŸa că nu este rău ca Germania să meargă bine.
Dar diavolul se ascunde în nuanÅ£e, sugeÂrează IonuÅ£ Dumitru de la Raiffeisen Bank.
România a avut în T III o creştere economică de 3,2% an/an, ritm în scădere de la 4,3% în II, potrivit INS.
Comparativ cu trimestrul anterior, dinamica PIB s-a temperat în T III la 0,6%, faţă de 0,8% în TII.
La nouă luni, an/an, economia a avansat cu 4% pe serie brută şi de 4,1% pe serie ajustată.
La nivelul UE, creÅŸterea a fost de 1,3% în trimestrul III, după medii de 1,2%, respectiv 1,4% în trimestrele preceÂdente. PIB-ul din zona euro s-a majorat cu 1,2%.
Regiunea triumfă. Dintre ţările care au raÂportat datele pe T3, Ungaria a avut cea mai mare creÅŸtere a economiei, de 4,8%, urmată de Polonia, cu 4%, ÅŸi Bulgaria, cu 3,7%.
ÃŽn România creÅŸterea este bună, dar sub aÅŸteptări. Industria, cea care susÅ£ine îndeobÅŸte creÅŸterea, suferă. Nu doar industria auto scade în România – industria de comÂponente auto, cu care România are cel mai bun comerÅ£ cu Germania, scade pe total industria prelucrătoare. De ce?
Intrăm aici într-o zodie a neînÅ£elegerilor. IonuÅ£ Dumitru (RaiffeiÂsen Bank) spune că salariile sunt mari în România, chiar dacă sunt mici, – majorarea salariilor la stat a determinat în mod obligatoriu majorarea salariilor în mediul privat, iar industria - cea care face PIB-ul – a devenit oaia neagră a economiei. Salariile trebuie să crească - nu e vorba de a nu creÅŸte salariile, susÅ£ine el – dar cu ce sunt corelate? Nu sunt corelate cu productivitatea, susÅ£ine Dumitru. E bine că salariile cresc, dar oamenii mănâncă mere poloneze. Salariile reale cresc în Polonia, nu în România, pentru că România mănâncă mere ÅŸi salam de la mii de kilometri.
„Da, PIB-ul creÅŸte, dar el creÅŸte pe conÂsum. Desigur că ne putem uita la stocuri, dar spun: creÅŸterea este pe consum. Nu e bine – nu e bine ca atâta vreme să ai creÅŸtere doar prin consum“, susÅ£ine Ciprian Dascălu. ÃŽncetinirea creÅŸterii economice din T3 2019 ar putea fi explicată prin rezultatele mai slabe ale agriculturii din prezent după un an 2018 foarte bun dar ÅŸi printr-o evoluÅ£ie dezamăgitoare a producÅ£iei industriale, comentează Florin Eugen Sinca, economist senior la Departamentul Cercetare DirecÅ£ia Strategie al BCR.
Şi ING Bank şi BCR şi Raiffesen Bank remarcă însă o revizuire a pronunţată a datelor anunţată de INS.
„Institutul Naţional de Statistică a revizuit în jos seria istorică pe date trimestriale ajustate sezonier a PIB-ului, iar acesta este un alt element care a stat la baza deviaţiei între estimările noastre şi datele efective“, comentează Florin Eugen Sinca: „Implicaţiile datelor de astazi (ieri - n. red.) vizează atât creşterea din 2019, care va fi mai mică decât cea estimată iniţial, cât şi anul 2020, unde am putea avea de asemenea un avans mai redus al PIB-ului real. Pentru 2019 estimăm o creştere economică de 4,5% dar în urma publicării ultimelor cifre vom revizui în jos această prognoză. Dacă privim la 2020, ţinerea sub control a deficitului bugetar într-un mediu marcat de încetinire economică şi evoluţii adverse pe plan extern va fi un proces dificil“.
În timp ce economia îşi încetineşte creşterea, iar situaţia bugetară devine tot mai delicată. Cursul leu/euro a urcat la un maxim de 4.7669 lei/euro
Maximul istoric precedent de 4,7648 lei pentru un euro a fost atins pe 25 ianuarie 2019, la câteva săptămâni după adoptarea OUG 114/2018. Comparativ cu nivelul cotaţiei de la sfârşitul anului 2018, cursul leu/euro este mai mare cu circa 2,2%.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a descris evoluÅ£ia din ultima vreme a cursului de schimb al monedei naÅ£ionale drept fluctuaÅ£ii minore, după prezentarea deciziilor de politică monetară luate miercuri, 6 noÂiembrie, de Consiliul de AdministraÅ£ie al instituÅ£iei. Leul a demarat o tendinţă de depreciere faţă de euro în ultimele două luni ÅŸi jumătate, mai precis începând cu luna septembrie.
Banca centrală este prinsă între posibiliÂtaÂtea de a tempera deprecierea monedei naÅ£ionale - pentru a nu se reintensifica presiunile inflaÅ£ioniste ÅŸi pentru a nu afecta portofoliile de credite în valută din bilanÅ£urile băncilor care pot înregistra creÅŸteri ale ratei de neperformanţă odată cu creÅŸterea cursului - ÅŸi opÅ£iunea de a tolera creÅŸterea cursului.
Deprecierea monedei naţionale vine într-un context în care deficitul de cont curent şi-a continuat ascensiunea, în timp ce situaţia bugetară devine tot mai delicată, iar creşterea economică dă semne de oboseală, în timp ce se derulează alegeri prezidenţiale.
Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a spus că execuţia bugetară la 10 luni indică un deficit bugetar de 2,84%. Astfel, spune ministrul, deficitul bugetar va depăşi 4% până la sfârşitul anului, potrivit estimărilor Finanţelor.
Produsul Intern Brut a înregistrat în primele nouă luni ale anului o creştere economică de 4% pe serie brută şi de 4,1% pe serie ajustată sezonier, în timp ce în T3/2019 creşterea a fost de 3% pe serie brută şi de 3,2% pe serie ajustată sezonier faţă de perioada similară din 2018, arată datele transmise joi de INS.
Potrivit raportului Institutului Naţional de Statistică, ritmul de creştere al economiei s-a temperat, pe serie brută, de la 5% în T1/2019 şi 4,4% în T2/2019, la 3% în T3/2019.