Bucureştiul este unul dintre oraşele mari ale viitorului. Cum a ajuns Capitala pe locul 9 între „cele mai bune şi atrăgătoare destinaţii de investiţii“ din Europa?

♦ Topul se realizează pe baza a multiple criterii, grupate sub umbrela a cinci categorii - costuri şi preţuri, capital uman şi stil de viaţă, conectivitate, potenţial economic şi deschiderea mediului de business ♦ Cel mai bine, Capitala stă la capitalul uman şi la stilul de viaţă (analizate împreună), situându-se pe locul 4 în Europa în rândul oraşelor mari ♦ Bucureştiul îşi face loc la vârf, în clasamentul oraşelor mari, definite drept urbe cu o populaţie de peste 750.000 de locuitori şi cu o zonă metropolitană de peste 2 milioane de oameni.

Bucureştiul găzduieşte circa 100 de cafenele de speciali­tate, situându-se între pri­mele oraşe europene din acest punct de vedere. Acestor localuri li se adaugă însă alte mii - dacă nu chiar peste 10.000 - de restaurante, cafenele clasice şi baruri, peisajul local de profil fiind unul dintre cele mai efervescente.

Ospitalitatea românească şi, mai ales cea din oraşele mari, în frunte cu Bucureştiul, a început cu adevărat să se contureze în ultimul deceniu, pe măsură ce puterea de cumpărare a crescut, iar oamenii au început să perceapă ieşitul în oraş drept o normalitate, mai degrabă decât un eveniment special.

Aşa se face că astăzi în Capitală străzile sunt pline. La fel şi localurile HoReCa. Şi mallurile. Poate nu la fel de pline ca imediat după pandemie, dar totuşi pline, iar asta în pofida inflaţiei care a trimis preţurile „la ceruri“, mai aproape de cele din Occident decât oricând. Salariile au crescut însă şi ele, fapt ce le-a permis oamenilor să nu îşi schimbe stilul de viaţă.

Această dezvoltare şi această efer­vescenţă se simt în piaţă, cu siguranţă, dar e cu atât mai interesant că se văd şi în statistici.