♦ Tensiunile acumulate în funcţionarea sistemului energetic din această vară pot fi interpretate ca un fel de „promo“ pentru iarna care urmează. Dacă va fi o iarnă cu temperaturi foarte scăzute, România ar putea depinde masiv de importuri în contextul în care lacurile de acumulare hidro sunt la minimul ultimilor 5 ani, iar pe partea de energie verde nu s-a pus mai nimic în funcţiune, cu excepţia prosumatorilor ♦ Ce arată ultimele date ale sistemului?
La mijlocul lunii octombrie, gradul de umplere în lacurile de acumulare hidro era de aproape 75%, cel mai mic nivel din 2019 încoace şi comparabil cu aceeaşi perioadă din 2018. De altfel, nivelul slab al precipitaţiilor s-a văzut limpede şi în rezultatele operaţionale ale Hidroelectrica, anunţate recent. Astfel, Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România, a produs cu 20% mai puţină energie electrică netă în lunile iulie-septembrie 2024 (T3) faţă de T3/2023, respectiv 2,77 GWh, potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti. În acelaşi timp, în T3/2024 a vândut cu 24% mai puţină energie electrică. În primele nouă luni din 2024, compania de stat a produs cu 22% mai puţin energie electrică netă comparativ cu perioada similară din 2023, adică 11.344 GWh şi a vândut în scădere cu 24%, adică 11,7 GWh. Compania a avut o performanţă mai bună pe piaţa de echilibrare, acolo unde preţurile au ajuns în vara aceasta la un nivel uluitor. Rezultatele financiare aferente primelor nouă luni din 2024 sunt aşteptate de investitori pe 14 noiembrie. Hidroelectrica a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de 2,69 mld. lei, comparativ cu cel de 4 mld. lei din aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile au scăzut cu 26% la 5,15 mld. lei pe fondul unei producţii de energie în scădere cu 22%.
Dincolo de producţia de energie hidro care este afectată de secetă, nici capacităţile de producţie de energie verde nu au avansat pe măsura aşteptărilor anul acesta. Declaraţiile au fost foarte optimiste, dar în realitate piaţa de proiecte regenerabile nu a produs în prima jumătate a anului nimic din schimbarea mult-aşteptată, punerile în funcţiune fiind anemice. Imaginea de ansamblu a fost salvată de prosumatori, care au continuat cu investiţiile, deşi nu în acelaşi ritm.