Business Magazin a descoperit ce este în ADN-ul tânărului lider de business din România: „sânge“, „criză“ şi „responsabilitate“. Un sociolog a realizat un doctorat pe baza proiectului "100 tineri manageri de top"

Tinerii lideri spun că „au în sânge ceea ce fac“ sau că „au moştenit din familie acest spirit“ - indiferent că e vorba de spiritul de lider sau de antreprenor. Trei sferturi dintre tinerii lideri nu au cont de FB, dar aproa­­pe 3/4 dintre ei au cont de LinkedIn, sunt foarte deschişi către so­cia­lizare (offline/reală), ca o condiţie a suc­cesului în dezvoltarea lor perso­nală şi profesională.

Toate aceste informaţii sunt cuprin­se în teza de doctorat, intitulată „Influ­en­ţa capitalului social asupra evoluţiei în carieră“, elaborată de sociologul Romu­lus Oprică pe baza catalogului 100 tineri manageri de top, realizat de Business Magazin. Romulus Oprică este doctor în sociologie, managing part­ner al companiei de cercetări de pia­ţă Brandberry şi partener cu antro­po­logul Vintilă Mihăilescu.

El a identificat linii definitorii şi pen­­tru angajaţii din corporaţii, dar şi pen­tru antreprenorii care au apărut în cata­log, a remarcat mutaţiile care au avut loc în componenţa catalogului de-a lungul timpului, din cauza schim­bă­rilor din economie sau din cauza situaţiei eco­nomice, a crizei pe care am traversat-o, dar şi elementele care compun succesul profesional, conform tinerilor cu care a stat de vorbă.

Iar când au fost puşi să definească în câteva cuvinte domeniul în care ac­ti­vează, au creionat antreprenoriatul ca fiind definit de „sânge“, „criză“ şi „res­ponsabilitate“, iar managementul ca fiind definit de „oameni“, „echipă“ şi „re­zultate“. Iată în continuare o analiză a primilor 10 ani ai catalogului tinerilor ma­nageri de top, aşa cum i-a văzut socio­logul.

Teza de doctorat arată şi că, pentru cei 1.000 de tineri lideri care au fost pre­zentaţi în cataloage, educaţia din siste­mul românesc nu le-a adus plusvaloare şi că a fost mai degrabă la capitolul „necesar de bifat“, nefiind un element care să garanteze în vreun fel reuşita în carieră.

Dacă în prima ediţie au fost 83% băr­baţi şi doar 17% femei, procentul li­­de­rilor femei nominalizaţi a crescut în mod constant, la 25% în a doua ediţie şi pâ­nă la un maxim de 40% în 2012, res­pectiv 38% în 2015, arată studiul fă­cut de Romulus Oprică. „Vârsta me­die a celor no­­minalizaţi în proiectul 100 tineri ma­na­geri de top este de 34 ani şi 11 luni. Din punc­tul de vedere al gru­pă­rii lor du­pă po­ziţia de antreprenor sau manager an­gajat am constatat că, după o creştere con­stan­tă a poziţiei de an­tre­prenor în no­mi­na­lizările din anii 2006 (15%), 2007 (19%) şi 2008 (22%), a ur­mat o scădere de până la 8% a pre­zenţei acestora în topurile din anii 2009 (11%) şi 2010 (8%). 

„Aceştia sunt şi anii în care criza s-a fă­cut cel mai puternic simţită în busi­ne­s­sul românesc, şi nu numai. După aceş­tia, prezenţa antreprenorilor în top s-a stabilizat pe la 15%“, arată sociologul.

„Succesul profesional, individual, con­­form liderilor cu care am inter­acţio­nat, este un «dat»  personal. Atât mana­gerii cât şi antreprenorii mi-au vorbit despre faptul că au «în sânge ceea ce fac», sau că au «moştenit din familie acest spirit» (indiferent că e vorba de spiritul de lider sau de antreprenor). În cerce­ta­rea cantitativă, întrebaţi care sunt prime­le elemente care au dus la succesul per­so­nal, liderii au ales, în această ordine, am­biţia, munca, know-how-ul, pasiunea, încre­­derea şi credibilitatea“, afirmă Ro­mu­lus Oprică.

„Pe lângă acest «ADN» per­­sonal, care se dovedeşte, de fapt, a fi edu­­caţie, lide­rii cu care am interac­ţionat au vorbit, toţi, despre diverse situaţii, punc­te de co­ti­tură în cari­eră, în care re­ţeaua soci­ală, «cineva», le-a schimbat direcţia“.

Pare a fi o linie fină, dar greu de trecut între poziţia de manager de top şi cea de antreprenor de top, mai arată lucrarea citată. „Chiar şi aşa, 28% dintre cei care la momentul nominalizării în topul BM aveau poziţia de manager angajat au schimbat acest status cu cel de antreprenor. Am constatat că managerii şi antreprenorii au profiluri similare (din punctul de vedere al percepţiei despre capitalul social).

Rămâne  întrebarea: cum ajunge cineva să fie antreprenor, iar altcineva să fie manager? În acest caz, răspunsul meu la întrebare este: doar contextul“. Diseară, Business Ma­gazin pre­miază zece lideri, în cadrul Galei 100 tineri manageri de top, care cele­brează performanţa în afaceri a tinerilor manageri şi antreprenori. Ajuns în acest an la a unsprezecea ediţie, catalogul 100 tineri manageri de top prezintă miza redacţiei pe liderii care pot schimba în bine mediul economic al ţării.