Companii

Călin Drăgan este trimis de Coca-Cola în Japonia. În mandatul său a adus profituri de peste 100 de milioane de euro americanilor

Călin Drăgan este trimis de Coca-Cola în Japonia. În mandatul său a adus profituri de peste 100 de milioane de euro americanilor

Călin Drăgan a acceptat în 2008 să pozeze în culorile Coca-Cola pentru revista Target, prima apariţie de acest gen a directorului executiv al Coca-Cola HBC România

Autor: Ioana David

07.06.2011, 23:50 2238

"Călin Drăgan va prelua postul de director de operaţiuni -corporate officer, and executive director of operations &business transformation - în cadrul sistemului Coca-Cola dinJaponia. Aceas­tă mutare face parte din practicile de dezvoltare atalentelor în cadrul sistemului Coca-Cola HBC", au spusreprezentanţii companiei.

Compania nu a dorit să ofere mai multe informaţii legate deatribuţiile lui Drăgan sau despre businessul de care se va ocupa,spunând numai că "până când se va stabili succesorul său înRomânia, Michalis Imellos va prelua interimatul pentru funcţia dedirector general".

Drăgan, 44 de ani, este considerat unul dintre cei maiputernici executivi din România, cariera sa fiind construită încadrul Coca-Cola. El a fost în acelaşi timp şi unul dintre puţiniiromâni care au avut pe mână frâiele unei mul­tinaţionale careoperează aici. Dră­gan nu este la primul job în afară ţării, lucândîn cadrul aceleiaşi companii în Italia.

În 2009, potrivit ultimelor informaţii disponibile,îmbuteliatorul a avut o cifră de afaceri de 440,7 mil. euro, unprofit net de 40,7 mil. euro şi 2.026 de angajaţi (potrivitaceleiaşi surse). Compania operează trei fabrici, la Ploieşti,Timişoara şi Vatra Dornei.

Potrivit datelor publice, în Japonia există sistemul Coca-Colacare include Coca-Cola (Japan) Co.,Ltd., 12 îmbuteliatori carefabrică şi îmbuteliază produsele companiei în diferite regiuni dinţară şi alte companii. Totodată există şi Coca-Cola Central JapanCompany Limited, cu vânzări nete de 194 mld. yeni (1,6 mld.euro).

Spre comparaţie, sistemul Coca-Cola pe piaţa locală este formatdin Coca-Cola România - care deţine brandurile şi concentratele desucuri - şi partenerul său îmbuteliator compania greceascăCoca-Cola Hellenic, care pro­duce, distribuie şi vinde produselesub licenţă. Băuturile sunt îmbuteliate în prezent în trei fabricidin Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei, iar toate lansările deproduse şi campaniile de marketing sunt coordonate de echipe mixtealcătuite din angajaţi ai celor două companii din sistem. CălinDrăgan a fost responsabil cu activitatea Coca-Cola HBC în Româniaşi Republica Moldova.

La conducerea subsidiarei locale a Coca-Cola Company se află dela ju­mătatea lui 2010 Evguenia Stoichkova, fostul brand directorstill beverages (băuturi necarbonatate) la Coca-Cola Company peEuropa de Sud-Est.

În general, managerii din Europa de Sud-Est sunt căutaţi în zonaasiatică pentru că sunt mai ieftini decât cei locali sau decâtoccidentalii. Executivii din top 100 companii japoneze dupăcapitaliazare câştigă în medie 1,5 milioane de dolari pe an(125.000 de dolari lunar), comparativ cu omologii lor americani13,3 milioane de dolari (1,1 mil. dolari pe lună) şi cu 6,6milioane de dolari (550.000 de dolari) executivii europeni aicompaniilor cu venituri de peste 10 mil. dolari, potrivit unor datecitate de Businessweek în 2009. Potrivit datelor unui studiu alTowers Watson, salariul de bază al unui executiv în Japonia este depeste 560.000 de euro pe an (46.000 de euro pe lună), la care seadaugă sporurile care pot dubla salariul. În România, un executivcâştigă 50.000 - 150.000 de euro pe an (peste 4.000 de euro pelună), iar cel mai bine plătiţi sunt expaţii.

Bilanţul lui Drăgan la conducerea Coca-ColaHBC

În 2004, când Drăgan a fost desemnat la cârma operaţiunilorlocale ale îmbuteliatorului, compania avea o cifră de afaceri de218,5 mil. euro, un profit net de 20,1 mil. euro şi 3.013 angajaţi(conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe). În 2009,potrivit ultimelor informaţii disponibile, îmbuteliatorul a avut ocifră de afaceri de 440,7 mil. euro, un profit net de 40,7 mil.euro şi 2.026 de angajaţi (potrivit aceleiaşi surse). Potrivit unuiraport prezentat de companie şi citat de Mediafax, Co­ca-Co­laHellenic a înregistrat anul trecut în România o scădere de 27,1mil. euro a veniturilor. Raportul nu precizează veniturile şicheltuielile înregistrate pe piaţa românească în 2009 şi 2010.

La finalul mandatului din România, Drăgan ar putea spune că atrecut prin toate: de la creşteri exuberante ale pie­ţei lacăderile aduse de criza din 2008 - 2010, astfel că a bifat şi noiinvestiţii, dar şi închideri de fabrici. În 2009 firma a terminatconstrucţia unei centrale de cogenerare a energiei termice şielectrice şi a unui depozit automatizat lângă fabrica din Ploieşti,valoarea investiţiei fiind de 45 de milioane de euro.

De cealaltă parte, a închis şi trei fabrici la Oradea, Bucureştişi Iaşi. În prezent, Coca-Cola Hellenic deţine trei fabrici înRomânia, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei, grecii activând pepiaţă de aproximativ 20 de ani. Compania Coca-Cola HBC România afost înfiinţată în anul 2000 prin unificarea tuturorîmbuteliatorilor locali ai Coca-Cola existenţi la acea dată.

Şeful CCHBC România s-a numă­rat printre puţinii români ce auavut pe mână frâiele unei multinaţionale care operează aici,întreaga lui carieră fiind construită în interiorul companiei.

"Până când se va stabili succesorul său în România, MichalisImellos va prelua interimatul pentru funcţia de director general",au spus reprezentanţii Coca-Cola care nu au dorit să ofere maimulte informaţii despre experienţa directorului interimar.

Cum a ajuns la Coca-Cola

Prezent luna trecută la o conferinţă, Drăgan şi-a amintit primiipaşi pe care i-a făcut după terminarea facultăţii (de Mecanică Finăla Timişoara), ocazie cu care a spus că cea mai dificilă deciziedin carieră a fost să aleagă între un job în cadrul multinaţionaleişi unul în sistemul universitar.

Drăgan a terminat Facultatea de Mecanică Fină la Timişoara, cugândul la fabrica de optică din oraş, însă exact când el îşitermina studiile fabrica îşi închidea porţile, potrivit unuiinterviu realizat de revista Business Magazin. A aplicat însăpentru un job la noul depozit deschis de Coca-Cola în Timişoara şia fost recrutat în cadrul companiei. Salariul era la acea vremedublu faţă de cât câştiga tatăl său.

În cariera lui Drăgan, următoarea perioadă de răscruce a fostcea din Italia. El a lucrat în cadrul filialelor din Italia aleîmbuteliatorului în condiţiile în care în perioada februarie 2003şi martie 2004 a fost region sales director al Coca-Cola BevandeItaly, iar între martie 2004 şi decembrie 2004 a fost fieldcommercial director al aceleiaşi companii. Ulterior el s-a întorsla cârma companiei din România, iar acum se află în faţa unui noumandat, cel din Japonia.

Ce spun head-hunterii

Aşa cum Călin Drăgan a devenit CEO al Coca-Cola România după cea fost trimis pentru un mandat temporar în Italia, este posibil camutarea sa în Japonia să preceadă o promovare la nivel regional,deşi el avea în subordine pe lângă România şi businessul dinRepublica Moldova.

"În general, în multinaţionale mutările se fac cu un scop binedefinit. Un executiv este trimis pe o altă piaţă fie ca să «stingăincendiul» şi să fixeze anumite lucruri, fie este mutat în vedereaunei promovări ulterioare", este de părere Mona Neagoe, partener şicountry manager pentru România al firmei de executive searchPedersen&Partners, care mai coordonează activităţile companieidin Republica Moldova, Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Serbia.Adelina Mihai

Cronologia celor mai interesante declaraţii ale luiCălin Drăgan în ultimii ani

Mai 2011

  • Trebuia să aleg între a fi agent de vânzări şi domn lafacultate. Pe vremea aceea să fii preparator sau asistentuniversitar era ceva important. Aveam însă câteva luni ladispoziţie şi doream neapărat să mă angajez. Am aplicat pentru unjob de checker, adică trebuia să număr navete.

  • Nu pot să mint şi să spun că am presimţit criza. Am crezut doarcă nu vom mai avea creşteri de 15% şi că piaţa se va stabiliza laun plus de 10%, de aceea am luat măsurile pe care le-am luat.

Septembrie 2010

  • Ca la o cutie de viteze manuală, am schimbat viteza în companiepe parcursul mandatului pe care l-am primit în 2004.

  • Eu am crezut mereu că ritmul de creştere va încetini la unmoment dat şi în funcţie de asta am luat toate deciziile decoordonare a afacerii şi cele pentru restructurarea costurilor.

  • De la început am pus accent pe investiţia în forţa de vânzări,pe care am dublat-o.

Octombrie 2009

  • Fabrica din Ploieşti reprezintă circa 50% din businessul local,iar în momentul în care piaţa va cere, va putea fi extinsăcapacitatea de producţie. Investiţiile finalizate astăzi laPloieşti vor sprijini businessul din România pentru cel puţin 15ani de acum înainte.

AFACERI DE LA ZERO