Companii

Campanie ZF „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“. Programul şcolar în schimburi şi pauzele de cinci minute vor afecta dezvoltarea fizică şi emoţională a copiilor. Medic: „Orele de după-amiază şi seară nu sunt făcute pentru bioritmul unui copil“

Orele scurte, cu pauze de doar cinci minute, ţinute după-amiaza sau seara ar putea îngreuna procesul educaţional. Copiii nu se mai pot concentra, mai ales în cazul elevilor cu vârste între 7 şi 10 ani, când capacitatea de concentrare se mai manifestă mai mult în prima parte a zilei, decât după-amiaza sau seara.

Orele scurte, cu pauze de doar cinci minute, ţinute după-amiaza sau seara ar putea îngreuna procesul educaţional. Copiii nu se mai pot concentra, mai ales în cazul elevilor cu vârste între 7 şi 10 ani, când capacitatea de concentrare se mai manifestă mai mult în prima parte a zilei, decât după-amiaza sau seara.

Autor: Miruna Diaconu

11.02.2024, 12:48 249

Modernizarea infrastructurii şcolare, atât de necesară, trebuie să ţină cont şi de cum copiii şi profesorii îşi vor desfăşura mai departe orele Pauzele scurte duc la mai puţină activitate fizică a copiilor şi chiar spre deloc, iar orele ţinute după-amiaza sau seara pot afecta actul educaţional având în vedere că elevii se concentrează mai greu decât în prima parte a zilei.

Aproape opt din zece elevi din Bucureşti, adică peste 190.000 de copii, învaţă în schimburi. Majoritatea ele­vi­lor din Bucureşti învaţă în două sau trei schimburi, cu ore scurte, de circa 40-45 de minute, şi pauze de cinci minute, în timp ce 37.000 de copii se află în categoria celor „privilegiaţi“, cu ore într-un singur schimb.

Şcoala în două şi în trei schimburi va mai rămâne în sistemul educa­ţio­nal românesc în contextul în care multe şcoli din ţară vor fi modernizate din fonduri euro­pene, iar lucrările se vor întin­de, probabil, pe câţiva ani. Deşi modernizarea şcolilor este necesară, instituţiile statu­lui ar trebui să vină cu soluţii astfel încât actul educaţional să nu fie afec­tat de un astfel de orar.

În cadrul campaniei „Şcoala într-un sin­gur schimb în Bucureşti“, ZF a întrebat un specialist în kinetote­rapie, un medic şi un psiholog despre impactul orelor scurte, pau­zelor de cinci minute, dar şi despre efectele programului de după-amiază.

Un program şcolar cu ore de 40-45 de minute şi pauze de 5 minute poate avea un efect major asupra dezvoltării fi­zice şi emoţionale a unei întregi generaţii de copii. În pauze atât de scurte, de multe ori, copiii nici nu se mai ridică din bănci, aş­teptând să înceapă ora de curs următoare. „Atitudi­nea, în general, este de a nu lăsa copiii să iasă din clasă, o atitudine total greşită şi ca­re este abordată de cadrele didactice pen­tru siguranţa copiilor. Vorbim de personal puţin în şcoli care să suprave­gheze copiii în pauză şi atunci, decât să avem probleme că se vor răni copiii, mai bine îi ţinem în clasă unde sunt controlabili, fără să ne dăm sea­ma că ei sunt la o vârstă în care trebuie să aibă cel puţin două ore de mişcare pe zi“, spune Raluca Chişu, fon­datoarea busi­nessului KinetoBebe, un centru de recuperare pediatrică.

Efectele unui astfel de program şcolar se vor resimţi de adultul de mai târziu. Pe lângă efectele asupra dezvoltării fizice, co­pilului îi este greu să asimileze informaţiile şi să se con­centreze la orele de după-amiază sau seară. Medicul Mihai Gafencu, unul din­tre cei şase medici pe care îi are România în pre­zent pe specializarea de nefrologie pedia­trică, spune că actul educaţional ar trebui să ţină cont de bioritmul unui copil.

„Orele de după-amiază şi seară nu sunt făcute pe bioritmul unui copil. Există un ritm circadian care înseamnă un ritm noapte-zi, cu odihnă şi apoi cu o capacitate maximă, cum şi adulţii lucrează dimineaţa. Accesul la informaţie este mai facil în orele dimineţii pentru copii, orele după-amiezii şi serii sunt nepotrivite pentru atenţie, este ora la care, mai ales după masa de prânz, copiii au o recirculare spre tubul digestiv a sângelui, în niciun caz nu mai captează atenţia“, explică medicul Mihai Gafencu.

Orele scurte, cu pauze de doar cinci minute, ţinute după-amiaza sau seara ar putea îngreuna procesul educaţional.


Chiar şi cu un program scurt, profesorii ar trebui să se asigure că pauzele sunt respectate şi, în timpul orelor, copiii ar trebui să facă activităţi de motricitate fină, adică mişcări ale mâinilor şi picioarelor în şezut.


Copiii nu se mai pot concentra, mai ales în cazul elevilor cu vârste între 7 şi 10 ani, când capacitatea de concentrare se mai manifestă mai mult în prima parte a zilei, decât după-amiaza sau seara.

„Cei mai mulţi copii, mai ales dacă vorbim de vârste între 7 şi 10 ani, au mai multă energie în prima parte a zilei, asta e ceva ce ţine de dezvoltarea lor fiziologică, fizică şi psihică pentru că ei au un program în care se culcă mai devreme. Un copil care învaţă după-amiaza, mai ales iarna când se întunecă mai devreme, este lipsit de energie, scade capacitatea de concentrare, de atenţie. Ei la vârsta aceasta au oricum o capacitate de concentrare de circa 30 de minute, oricum le este complicat să se concentreze“, spune Ruxandra Caraivan, psiholog.

Ea spune că la aceste vârste este etapa din viaţă în care copiii îşi dezvoltă încrederea în sine. O capacitate mai mică de concentrare ar putea duce la rezultate mai proaste la şcoală şi deci la o scădere a încrederii în sine.

Mai mult, pauzele scurte produc multiple efecte. Ruxandra Caraivan este d epărere că o pauză de doar cinci minute nu le permite copiilor să facă trecerea, la nivel psihic, de la o materie la alta.

„Ei au nevoie de puţin timp de joacă, de socializare pentru a putea trece de la o materie la alta. Au nevoie să îşi consume energia“, spune ea

Totodată, copiii văd şcoala şi ca pe un spaţiu dedicat socializării, iar cele cinci minute de pauză sunt, deseori, insuficiente pentru interacţiunea cu colegii.

„O pauză de cinci minute nu este suficientă. La vârsta aceasta, partea de socializare este foarte importantă şi cinci minute nu sunt suficiente nici să mănânci un sandviş, dar să mai şi socializezi“, adaugă ea.

Practica învăţământului în schimburi nu o să dispară mai ales în contextul în care multe şcoli vor trece prin procese de modernizare cu bani din PNRR. Ligia Deca, ministrul Educaţiei, anunţa în vara anului trecut o finanţare record pentru 5.600 de unităţi şcolare, care vor fi modernizate şi digitalizate. În plus, pe lângă acestea, urmau a fi semnate încă 4.000 de contracte pentru modernizarea altor şcoli din ţară. Modernizarea sistemului educaţional este necesară în contextul în care infrastructura şcolară este fie depăşită, fie insuficientă în multe cazuri din ţară.

Cu toate acestea, procesul de modernizare ar trebui să ţină cont de cum copiii şi profesorii îşi vor desfăşura mai departe orele. Medicul Gafencu spune că soluţia nu este învăţămânul în trei schimburi, ci containere închiriate astfel încât elevii să fie la ore doar în prima parte a zilei. Judeţe precum Cluj, Timiş sau Iaşi nu au şcoli care să înveţe în trei schimburi, iar unele şcoli se folosesc chiar de containere.

Chiar şi cu un program scurt, Raluca Chişu este de părere că profesorii ar trebui să se asigure că pauzele sunt respectate şi, în timpul orelor, copiii ar trebui să facă activităţi de motricitate fină, adică mişcări ale mâinilor şi picioarelor în şezut. La acestea se adaugă şi activităţile fizice şi sportive pe care copiii ar trebui să le practice constant.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO