Companii

Când angajaţii de la stat vor putea face faţă la privat putem spera la creştere economică de 5% pe an

Autor: Corina Mirea, Dana Ciriperu

29.10.2014, 00:07 1498

Infrastructura deficitară, corupţia din mediul politic, lipsa produselor fabricate local cu valoare adăugată mare, transformarea României într-o piaţă de desfacere pentru produse europene sunt câteva dintre cele mai mari frâne ale economiei locale.

Miza unei creşteri economice de 5% în fie­care an este decisivă pentru a recu­pe­ra decalajele faţă de Occident, iar un prim test că România ar fi pregătită să-şi asu­me ca ţară o astfel de ambiţie este mo­mentul în care orice funcţionar public care trece câteva zile în mediul privat reuşeşte să facă faţă exigenţelor şi modului de lucru dintr-o companie.

„Aş propune un program-pilot de tip «job rotation» prin care vrem să luăm opt oameni din mediul privat şi să îi in­tegrăm în cel public şi invers. Vrem să vedem dacă odată în­torşi la locul lor de muncă îşi schimbă mediul de lucru sau dacă se schimbă ei. Vrem să facem acest lucru în patru do­me­nii-cheie, respectiv sănătate, energie, banking şi finan­ţe“, a spus pentru ZF Andreea Baciu, care con­duce Har­vard Business Publishing, divizia de e-learning din Româ­nia a Harvard (adusă prin compania de training Qualians).

Andreea Baciu a fost unul dintre invitaţii prezenţi la  cea de-a XIII-a ediţie a HR Insider, dezbaterea lunară pe teme de resurse umane organizată de ZF Corporate (serviciul de ştiri cu plată al ZF). Tema ediţiei din această lună a fost „Cât de popular este e-learningul în rândul angajaţilor români şi care este viitorul progra­melor de training online în România?“, însă executivii prezenţi la dez­batere au fost interesaţi şi de proiectul editorial lansat de ZF „România 5%“.

Ziarul Financiar a dat startul proiectului „România 5%“, prin care mobilizează clasa de business autohtonă - antreprenori şi companii private - pentru a crea o platformă de relansare economică a României. La 25 de ani de la revoluţie, România nu-şi poate permite să rateze convergenţa cu Occidentul. Cu 7.000 de euro PIB per capita, faţă de 35.000 de euro PIB per capita mediu în vestul Europei, şi o creştere estimată astăzi la doar 2,2% pentru 2014 şi 2,4% pentru 2015, se pune tot mai mult problema dacă convergenţa României cu Occidentul se va realiza vreodată sau niciodată.

„Avem un sistem parlamentar care îngreunează totul, este cea mai nefericită combinaţie dintre executiv şi legislativ. Orice iniţiativă este subsumată acestui sistem şi cred că este nevoie de o schimbare a Constituţiei. Ar da predictabilitate şi ar ajuta la creşterea infrastructurii“, a spus Rareş Manolescu, consulting partner al firmei de training Human Invest, prezent la HR Insider.

Manolescu explică foarte clar că toată Europa de Vest „s-a educat cu portofelul“, cu amenzi pe care cetăţenii le-au suportat dacă nu au respectat legile. „Olandezii au învăţat să arunce gunoiul unde trebuie cu amenzi. Cum am putea învăţa noi altfel?“, se întreabă reprezentantul Human Invest.

Ruptura dintre business şi clasa politică a fost evidenţiată în ultimele săptămâni de mai multe voci din business, de la start-up-uri la companii mari, cu toţii fiind de acord că în România nimic nu este probusiness şi că dacă tot nu există sprijin pentru afacerile antrepre­noriale, măcar să nu existe piedici.

„Infrastructura deficitară, corupţia din politică sunt piedici, iar sistemul de sănătate şi cel de educaţie sunt elemente foarte importante care dacă merg aşa cum trebuie duc la creştere. Trebuie să producem mai mult, să avem valoare adăugată, bazată pe un aport local. Acum nu aducem produse cu valoare adăugată pe o piaţă europeană, ci suntem mai mult nişte receptori“, a afirmat Oana Fărcăşanu, directorul de HR al Danone, cel mai mare jucător din industria locală a lactatelor.

Şi această industrie dominată în trecut de producţia locală a făcut loc treptat importurilor încurajate în special de marile lanţuri de magazine care pun pe rafturi produse marcă privată - fabricate de multe ori în afara României.

Aşa se face că România mai are opt fabrici mari de lactate (cu peste 250 de angajaţi), în condiţiile în care la finalul lui 2008 funcţionau 14 astfel de unităţi, iar în industrie mai sunt active în jur de 500 de companii, majoritatea cu mai puţin de zece angajaţi.

Grupul francez Lactalis, care a cumpărat LaDorna, a renunţat la centre de producţie în România, la fel şi compania olandeză FrieslandCampina,1 care a renunţat anul trecut la fabrica de brânzeturi de la Ţaga, judeţul Cluj, cu o tradiţie de 43 de ani. În ultimii cinci ani cea mai marcantă ieşire de pe piaţa lactatelor a fost cea a producătorului israelian Tnuva, care în 2012 a pus lacătul pe fabrica din Popeşti-Leordeni, preluată ulterior de producătorul turc Sutaş.

Pentru industria românescă exemplul din producţia laptelui se repetă în majoritatea sectoarelor mari din economie, astfel că România trăieşte în primul rând din comerţ, sector care acoperă peste 35% din cifra de afaceri totală de 250 mld. euro raportată de companiile active.

Fără industrie, fără investiţii şi fără o atitudine probusiness România nu poate spera la o creştere economică de 5% anual.

Oana Fărcăşanu, directorul de HR al Danone

Agricultura ne-a adus întotdeauna creşterea şi cred că fără ea şi fără tehnologie nu putem să atingem acest prag de creştere. Avem potenţial în ambele domenii să ieşim în evidenţă în contextul european, dar nu reuşim să rămânem disciplinaţi până la îndeplinirea unui obiectiv. Infrastructura deficitară, corupţia din politică sunt piedici, iar sistemul de sănătate şi cel de educaţie sunt elemente foarte importante care dacă merg aşa cum trebuie duc la creştere. Trebuie să producem mai mult, să avem valoare adăugată, bazată pe un aport local. Acum nu aducem produse cu valoare adăugată pe o piaţă europeană, ci suntem mai mult nişte receptori.

 
 
 

Andreea Baciu, Qualians/ Harvard Business Publishing

Pentru a avea o creştere de 5% pe an aş propune două programe. Primul ar fi un program-pilot de tip „job rotation“ prin care vrem să luăm opt oameni din mediul privat şi să îi integrăm în cel public şi invers. Vrem să vedem dacă odată întorşi la locul lor de muncă îşi schimbă mediul de lucru sau dacă se schimbă ei. Vrem să facem acest lucru în patru domenii-cheie, respectiv sănătate, energie, banking şi finanţe. Iar al doilea ar fi cel de schimbare a programei actuale din mediul universitar. Vom colabora cu ASE şi timp de un an vom lucra cu 20 de profesori la acest lucru, astfel încât, odată ce finalizează studiile, tinerii să ştie ceva practic.

 
 

Rareş Manolescu, consulting partner, Human Invest

Este nevoie ca în mediul politic să se facă curăţenie, pentru că cine a ajuns sus trebuie să predea ştafeta altora. Europa de Vest s-a educat cu portofelul şi nu există altă soluţie pe termen scurt, în timp ce olandezii au învăţat să arunce gunoiul unde trebuie cu amenzi. Cum am putea învăţa noi altfel? Avem un sistem parlamentar care îngreunează totul, este cea mai nefericită combinaţie dintre executiv şi legislativ. Orice iniţiativă este subsumată acestui sistem şi cred că este nevoie de o schimbare a Constituţiei. Ar da predictabilitate şi ar ajuta la creşterea infrastructurii.