♦ În mai puţin de un deceniu, UE a cheltuit 440 de milioane de euro pe 7 proiecte de gaze naturale care fie au fost abandonate, fie au fost blocate, cea mai mare parte a sumei fiind reprezentată de gazoductul BRUA, finalizat anul trecut de Transgaz, şi care de atunci stă gol ♦ Vestea că grecii au obţinut o finanţare de 167 mil. euro pentru terminalul LNG de la Alexandroupolis ar putea fi însă o gură de oxigen pentru investiţia, deocamdată inutilă, a României.
„Practic, acesta era planul, ca resursele de gaze să ajungă în Grecia, în terminal, şi apoi să fie transportate prin coridorul vertical prin Bulgaria şi apoi prin România către vestul Europei prin intermediul BRUA. Finanţarea obţinută de greci este o veste bună pentru noi, în contextul în care BRUA este acum un gazoduct gol“, spun oamenii din industrie.
Pe 17 iunie, Comisia Europeană a anunţat că a aprobat un sprijin financiar de 166,7 milioane de euro pentru terminalul de gaz natural lichefiat (LNG) din Alexandroupolis, Grecia.
„Aşteptările sunt ca terminalul să crească siguranţa alimentării cu gaze nu doar pentru Grecia, dar şi pentru Bulgaria şi pentru regiunea sud-est europeană şi va deveni o nouă sursă potenţială de energie pentru coridorul dintre Grecia şi Bulgaria, aflat în prezent în construcţie“, se arată în comunicatul Comisiei Europene. Grecii dau asigurări că terminalul, care ar trebui finalizat în 2023, va fi capabil să folosească şi hidrogenul.
„Beneficiarul ajutorului de stat este Gaztrade, o companie în care firma grecească DEPA şi compania de transport al gazului natural din Bulgaria deţin participaţii“, mai spune Comisia. Terminalul are o capacitate estimată de 5,5 mld. metri cubi pe an.
Grecia şi Bulgaria, tot mai puternice
Dincolo de faptul că în lumina acestei noi investiţii Grecia şi Bulgaria îşi consolidează poziţia în peisajul alimentării cu gaze în regiune, terminalul de LNG, în care a fost implicat şi Romgaz, dar care s-a retras, este o sursă pentru BRUA, gazoductul deja finalizat de România, încă de anul trecut, dar care acum stă gol.
„Nimic nu s-a întâmplat, pentru că ne-am trezit cu o opoziţie totală, la nicio adresă nu au răspuns omologii noştri bulgari. Am revenit din nou şi la începutul lui decembrie, anul trecut, am semnat un alt memorandum la Bruxelles, în prezenţa Comisiei Europene, prin DG Energy. Nimic nu s-a întâmplat şi noi vorbim despre diversificarea de surse de gaze“, spunea anul trecut, la finalizarea lucrărilor, Ion Sterian, şeful Transgaz.
BRUA, un proiect care ar trebui să creeze o reţea de gaze în regiune pentru a limita dependenţa de gazele ruseşti, a fost declarat strategic de Uniunea Europeană, însă s-a lovit de mai multe piedici din partea Ungariei, Bulgariei, Greciei sau autorităţilor româneşti.
Lucrăruile la prima fază au demarat la jumătatea anului 2018, valoarea proiectului fiind de 478,6 mil. euro. Proiectul BRUA - Faza 1 a presupus construcţia conductei de transport gaze naturale Podişor (Giurgiu) - Recaş (Timiş), în lungime de 479 km, aproape 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană printr-un grant în valoare 179,3 mil. euro. Bani au venit şi de la BEI, 50 de milioane de euro, dar şi de la BERD, 60 de milioane de euro.
