"Vânzările de mărci proprii au crescut faţă de aceeaşi perioadăa anului trecut, creştere generată de introducerea sortimentelornoi pe brandurile Fine Food, Horeca Select, Rioba, Sigma.Totodată, clienţii profesionişti au fost receptivi în achiziţia deproduse marcă proprie, apreciind avantajele oferite de acestea, înspecial preţul mai bun faţă de alte produse similare", spune AdinaTâmplaru, corporate communications manager în cadrul MetroCash&Carry România.
Anul trecut, mărcile private obţinuseră în Ungaria o cotă depiaţă de 28,1%, în Polonia depăşiseră 21,2%, iar în Cehiaajunseseră la 19 procente. La noi acestea nu obţinuseră decât 5,8%din piaţa totală de retail.
Per ansamblu, din totalul pieţei de retail, evaluată de companiade consultanţă în management Contrast Management Consulting la 16miliarde deeuro anul trecut, vânzările de mărci private aureprezentat 5,8%, potrivit datelor oferite de compania de cercetarede piaţă Gfk România, cu afaceri de 9,5 mil. euro în 2010, încreştere de la 7,8 milioane de euro anul anterior.
Astfel, un calcul simplu arată că mărcile private au ajuns lavânzări de 928 milioane de euro.
Preţul, argumentul suprem
În condiţiile în care economia este în criză de mai bine de doiani şi consumul a scăzut în 2010 cu peste 5% şi şi-a continuattrendul descendent şi în primele trei luni ale acestui an, româniise orientează către cel mai mic preţ, acesta fiind argumentulsuprem în lupta retailerilor de a atrage clienţi în magazin.Preţurile produselor mărcilor private sunt de regulă cu 10-20% maimici decât cele ale mărcilor naţionale, în condiţiile în carecosturile de promovare şi marketing sunt practic eliminate.
"Cumpăr produse mărci private atunci când nu contează brandul,cum este în cazul foliei de aluminiu sau al şerveţelelor debucătărie. Nu cumpăr însă când vine vorba de cremă de faţă sauşampon astfel de produse", spune Ioana (26 de ani).
Cel mai repede dispar de pe rafturile magazinelor în coşurileclienţilor produse ale mărcilor private precum produsele alimentare- alimente de bază, dar nu numai - şi produsele de igienă, potrivitdatelor GfK.
"Produsele cele mai apreciate din categoria mărcilor noastreproprii sunt congelatele, conservele, alimentele de bază,dulciurile, produsele de curăţenie generală, produsele dehârtie şi de unică folosinţă", confirmă Adina Tâmplaru. Ea maispune că până în 2012, Metro Cash & Carry doreşte să creascăprocentul de vânzări aferent mărcilor proprii până la 20%.
În urmă cu câteva luni, Phillipe Lejeune, cel care conduceoperaţiunile Cora în România, declara că doreşte în viitorulapropiat ca ponderea vânzărilor de mărci private să ajungă la12-15% din total. El mai spunea atunci că doreşte ca până lafinalul acestui an să ajungă la 1.000 de produse mărci private înmagazine, faţă de 400 la începutul lui 2010. Cele 400 de produsereprezentau circa 3% din totalul de produse.
Cora deţine mărcile private Winny - pentru produsele încadratela primul nivel de preţ, Cora - la un nivel superior de preţ, şiTradiţia Gustului - pentru produsele realizate după reţetetradiţionale româneşti, situate pe un nivel superior de preţcomparativ cu primele două.
Alexandru Vlad, directorul executiv al reţelei SelgrosCash&Carry, este de părere că o categorie largă de clienţi seorientează spre primul nivel de preţ şi o zonă îngustă cătrepremium. Nivelul mediu de preţ a avut cel mai mult de suferit încriză. Pe viitor, adaugă el, va exista o diferenţiere a clienteleipe niveluri de preţ, însă va fi un proces lung, care va dura ani dezile.
Mărcile private sunt asociate în România primului nivel de preţ,spune Vlad. Selgros nu are mărci private, însă are un sortiment laprimul nivel de preţ, pe care l-a alcătuit cu partenerii dinindustrie, în special din industria alimentară. În cazul Selgrosacestea sunt cele mai vândute produse.
Produs marcă privată, producător necunoscut
Cu un ambalaj cât mai simplu, care aparent nu atrage prin nimic,şi fără promovarea de care se bucură de obicei produsele unor mărcicu notorietate, mărcile private se remarcă prin preţ. La primavedere o sticlă de suc marcă privată nu diferă foarte mult de unacare are un brand în spate. În afară de brandul înscris pe ambalaj,amândouă au trecute pe etichetă ingredientele, gramajul şi aportulenergetic. Diferenţa este că dacă pe sticla de Coca-Cola, deexemplu, apare producătorul şi adresa acestuia, pe sticla de sucmarcă privată locul producătorului este lăsat liber, sau poate,completat cu fabricat în ţara X, pentru retailerul Y. Astfel,producătorul poate fi Coca-Cola sau de ce nu o fabrică mai mică"fără nume sonor". Mai mult, poate fi produs în altă ţară. Undeexact şi de către cine? Consumatorul nu ştie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
