Companii

Care sunt sectoarele cel mai putin afectate de criza

Care sunt sectoarele cel mai putin afectate de criza

Bugetul alocat de consumatori bunurilor de folosinta imediata este ultimul afectat in contextul economic actual

29.01.2009, 17:48 228

"Estimez ca sectoarele cel mai putin afectate de criza sunt cele care presupun o suma relativ mica din punct de vedere al cheltuielilor lunare a fiecarei familii, cele care nu pot fi inlocuite, cum sunt alimentele, precum si cele care vor beneficia de investitii publice", spune Codrut Pascu, managing partner al companiei de consultanta Roland Berger.

Reprezentantii companiilor din cele cinci sectoare, piete cu o valoare de peste 35 de miliarde de euro, spun ca institutiile financiare ar trebui sa aiba deschidere catre acele sectoare care vor resimti cu intarziere efectul crizei.
In industria alimentara si a bauturilor, lideri de piata precum Romaqua, CrisTim, Nestle sau Tuborg si-au facut bugetele pe 2009 pe cresteri ale vanzarilor, chiar daca avansul este net inferior celui raportat in ultimii trei ani.
 
Daca iese soarele, vom vinde foarte mult la vara. Octavian Cretu, actionarul majoritar al Romaqua, al doilea mare producator roman de bauturi, mizeaza si in acest an pe cresterea pietelor de bauturi racoritoare si bere, insa spune ca vanzarile depind foarte mult de temperaturile din vara. "Speram sa avem un sezon mai bun anul acesta. Daca iese soarele, vom vinde foarte mult la vara", a declarat Cretu.
Comertul modern se numara si el printre sectoarele care vor inregistra afaceri in crestere in acest an fata de 2008, unul din factori fiind continuarea expansiunii marilor retele de magazine.
Cei mai mari angajatori din retail ar putea fi si in acest an operatorii de hipermarketuri si retelele de magazine de bricolaj. In plus, extinderea retailerilor ar putea absorbi o parte din forta de munca disponibilizata de companiile afectate puternic de criza economica globala.
De exemplu, compania germana Real Hypermarket are in plan sa deschida in 2009 cel putin 5 magazine, ceea ce ar insemna crearea a peste 1.500 de locuri de munca. La randul sau, reteaua austriaca de bricolaj BauMax a anuntat in ultima luna a anului trecut ca intentioneaza sa se extinda in 2009 in 5 locatii noi. Cele 5 inaugurari de magazine ar putea majora numarul de angajati ai companiei cu aproximativ 500 de persoane. Unii retaileri mizeaza pe cresteri de vanzari aduse de criza: este cazul retelelor de magazine cu politica de discount, care previzioneaza cresterea cotei de piata intr-un ritm mai accelerat in 2009 datorita faptului ca oamenii sunt mai atenti la pretul pe care il platesc pentru achizitia bunurilor de larg consum.
"Provera inregistreaza in debutul acestui an cresteri de cifra de afaceri pentru toate companiile pe care le reprezinta", a precizat Eugen Zbircea, directorul centralei de achizitii Provera, care deserveste retelele Cora si Profi.
 
Reducerea veniturilor consumatorilor afecteaza totusi si industria alimentara. Desi sustin ca la nivel de evolutie a vanzarilor industria in care activeaza e mai putin afectata, producatorii alimentari vad totusi si efectele negative ale crizei asupra propriului business.
"Industria alimentara se afla printre sectoarele afectate indirect prin reducerea numarului de persoane care realizeaza venituri (somaj), reducerea veniturilor realizate de persoanele ramase active (din cauza dificultatilor cu care se confrunta angajatorii), blocaj financiar, risc de neincasare a creantelor din piata, atitudinea rezervata a bancilor finantatoare si conditiile mai restrictive impuse la acordarea creditelor", spune Grigore Horoi, presedintele Agricola Bacau, grup de firme cu afaceri de peste 110 mil. euro si mai mult de 2.000 de angajati.
"Atat analistii economici, cat si expertii financiari accepta faptul ca industria alimentara va fi mai putin afectata de criza economica, iar in aceste conditii in elaborarea bugetelor pentru anul 2009 si anii urmatori bancile aloca pozitii importante pentru clientii din aceasta industrie", mai spune Horoi.
Importanta finantarii pentru sectoarele aflate inca pe un trend pozitiv este punctata si de Shachar Shaine, presedintele URBB, imbuteliatorul Tuborg, companie cu afaceri in jurul a 100 mil. euro si cu un buget de investitii de 7 mil. euro in acest an.
"In mod sigur o economie nu poate functiona fara creditare, iar firmele trebuie sa fie finantate in continuare pentru a asigura bunul mers al economiei. Sprijinul bancilor si creditarea pot incuraja continuarea investitiilor companiilor in Romania", este de parere Shaine.
Presedintele Tuborg spune ca daca com-paniile vor primi sprijin din partea bancilor si isi vor putea derula si dezvolta investitiile, se va crea si cererea de forta de munca. "In acest caz, in functie de obiectul de activitate al fiecarei companii, exista posibilitatea ca angajatii disponibilizati din anumite industrii sa poata fi reintegrati in cadrul altor companii", afirma el.
 
Companiile de utilitati vorbesc despre afaceri in crestere. Continuarea proceselor de recrutare este confirmata si de companiile din energie. Nuclearelectrica, actionarul majoritar al companiei de proiect care va realiza reactoarele 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda, proiect cu o valoare estimata la circa 4 mld. euro si cu o durata de constructie de circa 7 ani, va incepe angajarile de anul acesta pentru a putea sustine dezvoltarea proiectului la termenele anuntate.
Pe de alta parte, companii precum Electrica, CEZ sau Distrigaz Sud, desi au in derulare programe de disponibilizari colective, vorbesc in continuare de o crestere a vanzarilor. Astfel, Electrica vede un avans in 2009 de 10%, la 5 mld. lei, CEZ Romania si-a bugetat o crestere de 100 mil. lei in acest an fata de 2008, iar Distrigaz Sud, cea mai mare companie de distributie si furnizare a gazelor naturale, spune ca deocamdata nu este afectata de criza financiara izbucnita la nivel mondial.
 
Nevoile de sanatate sunt imediate si nu se sincronizeaza cu ajustarile economice. Si reprezentantii companiilor de pe piata serviciilor medicale spun ca sectorul nu poate fi la fel de afectat ca industria auto sau cea imobiliara, pentru ca este vorba despre o cerere si un consum de servicii care nu pot fi amanate pentru urmatorul ciclu economic.
"Nevoile de sanatate sunt imediate, din acest motiv serviciile medicale sunt aciclice, nu se sincronizeaza cu miscarile si ajustarile economice", spune Sergiu Negut, director executiv al Centrului Medical Unirea (CMU), companie care are un buget de investitii de 20 mil. euro pentru perioada 2008-2010, plan pe care il continua si in acest an.
Reprezentantul CMU spune chiar ca firma va continua angajarile de personal calificat, medici si asistente, in toate specialitatile medicale.
"Din pacate, din cauza specializarii puternice a domeniului nostru, este putin probabil sa putem absorbi forta de munca din industrii la fel de specializate si fara legatura cu a noastra, care sunt mai puternic afectate (imobiliare, auto, constructii etc.). Doar in departamentele administrative, auxiliare, vom putea prelua personal din alte industrii, fara ca volumul acestor preluari sa poata avea un efect sesizabil in piata muncii", afirma el. Mai mult chiar, operatorii de servicii medicale au anuntat pana in prezent si cele mai ambitioase bugete pentru 2009, cu rate de crestere de 40-50% fata de 2008. Astfel, atat Centrul Medical Unirea, cat si MedLife, doi dintre principalii jucatori din piata se bazeaza in acest an pe un avans al vanzarilor de 50%, respectiv 40%. Strategiile insa sunt diferite, MedLife si-a bugetat aceasta crestere bazandu-se pe atragerea de clienti in dauna concurentei si mai putin pe extindere, in timp ce CMU merge inainte cu planurile de investitii.
 
Industria romaneasca poate iesi din criza prin comenzi de stat foarte mari - de exemplu, in infrastructura. Pe de alta parte, companiile de pe piata produselor alimentare sunt afectate cel mai mult de deprecierea accelerata a leului din acest an, care a majorat costul creditelor in valuta.
Cretu, care a declarat ca grupul pe care il controleaza are pierderi financiare mari din deprecierea monedei nationale fata de euro, este de parere ca economia romaneasca poate iesi din criza doar daca statul ia masuri corecte de sprijinire a economiei.
"Marea noastra problema este politica BNR de a nu reduce dobanda de referinta. Eu cred ca industria romaneasca poate iesi din criza actuala prin comenzi de stat foarte mari - de exemplu, in infrastructura - si cu o politica monetara corecta", a apreciat Octavian Cretu.
Jucatorii din piata constructiilor estimeaza pentru anul acesta o crestere de doar 5-10%, dupa ce in ultimii trei ani a inregistrat majorari de 20-35%, insa exista si viziuni mai pesimiste, in conditiile in care piata imobiliara este in cadere libera, iar proiectele de infrastructura se dezvolta greoi.
Interventia statului in proiectele de infrastructura este vazuta de producatorii de materiale de constructii drept una dintre principalele solutii de iesire din criza, mai ales ca in ultimii ani autoritatile publice au intarziat foarte des obligatiile de plata catre companiile care au contractat lucrari cu finantare de la stat.
"Estimam o crestere modesta a sectorului constructiilor in 2009 in comparatie cu anii 2006-2008, fara sa excludem un scenariu mai pesimist. Este foarte importanta continuarea proiectelor pentru constructia de locuinte, scoli, spitale si relansarea creditului bancar, concomitent cu implementarea unor masuri de sustinere a stabililitatii financiare IMM-urilor, pentru ca piata constructiilor sa fie relansata", afirma Phillipe Platon, directorul financiar al Lafarge Ciment.
Ideea este sustinuta si de reprezentantii producatorului de materiale de constructii Holcim Romania.
"Cred ca dezvoltarea infrastructurii ar putea deveni pilonul principal de crestere a industriei constructiilor. Deblocarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii poate fi un lucru foarte bun pentru industria constructiilor si ar putea oferi multe locuri de munca", afirma Markus Wirth, directorul general al Holcim Romania.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO