Locuitorii Bucureştiului au nevoie de o administraţie municipală mult mai accesibilă şi implicată în problemele urbane, care să lucreze astfel încât, oraşul să fie pregătit să satisfacă mai bine nevoile locuitorilor săi, să ofere o siguranţă publică adecvată şi încrederea că acesta va fi un loc în care se poate locui şi în viitor, spune Carmen Adamescu, Partner EY România.
”Bucureştiul trebuie să utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta reţele inteligente de transport urban, pentru modernizarea utilităţilor şi folosirea mai eficientă a resurselor urmând modelele altor oraşe moderne, unele aflate chiar în România”.
În ultimii ani, Bucureştiul a fost unul dintre oraşele europene cu cea mai mare rată de creştere a PIB-ului, reflectând într-o oarecare măsură mix-ul favorabil de sectoare industriale. Oraşul s-a impus, în special, în domeniul serviciilor profesionale şi IT&C, cel din urmă reprezentând un motor sectorial foarte important în creşterea numărului de locuri de muncă. Conform Oxford Economics, Bucureştiul şi-a păstrat avântul în 2016, rata de creştere a PIB-ului şi a locurilor de muncă atingând 6,8%, respectiv 2,3%, ambele niveluri fiind mai ridicate decât media oraşelor din UE.
Creşterea economică este aşteptată să rămână mare şi în 2017, la un nivel de 5,7%, aceasta însemnând că Bucureştiul se va clasa înaintea majorităţii oraşelor europene. Rata de ocupare a forţei de muncă este estimată să crească uşor, cu cel mult 1% în 2017, însemnând doar o uşoară scădere a şomajului care rămâne, în continuare 3,9%.
Ritmul generării de locuri de muncă pe termen mediu va fi temperat de îmbătrânirea populaţiei, cu o rată medie anuală de 0,8% în perioada 2018-2021. Acesta va fi semnificativ mai mic decât media europeană. În ciuda acestui fapt, creşterea medie anuală a PIB-ului în perioada 2017-2021 este estimată să rămână deasupra mediei europene, la 2,7%. Serviciile profesionale sunt cele care vor stimula acestă expansiune.
Datele prelucrate de Oxford Economics arată că locuitorii Bucureştiului au avut un venit disponibil per capita în 2016 mai mare decât locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varşovia, depăşind 10.000 euro. Însă acesta este încă mult în urma mediei europene de 20.000 euro.
”Ca întodeauna în cursul istoriei sale, Bucureştiul se dovedeşte un oraş al contrastelor: Se bucură de o creştere puternică la nivelul întregii economii, cu un sector puternic al serviciilor şi cu costuri accesibile pentru spaţiile de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic şi cu un număr scăzut de pensionari raportat la populaţia activă, poziţionează Bucureştiul ca o destinaţie atractivă pentru antreprenori, specialişti în toate domeniile şi investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de creştere sunt tot mai mult ameninţate de rata mică de creştere a populaţiei şi de capacitatea scăzută de atragere a talentelor din alte zone. Mai mult, România este în procedură de infringement pentru calitatea aerului din capitală, în vreme ce TomTom tocmai a clasificat Bucureştiul drept capitala europeană cu cel mai ridicat indice de congestie a traficului, bucureştenii petrecând cu 50% mai mult timp în trafic decât în condiţii normale de rulare”, comentează Carmen Adamescu.
Ea a adăugat că estimările FMI sugerează că fiecare dolar investit în infrastructură aduce înapoi trei dolari în profitabilitate. Acest lucru este cu atât mai evident la nivelul oraşului Bucureşti, unde perspectivele de dezvoltare presupun ca infrastructura transportului urban să fie în măsură să răspundă unei cereri în creştere privind mobilitatea şi siguranţa cetăţenilor şi să stimuleze dezvoltarea şi competitivitatea.
”Singura modalitate prin care Bucureştiul va putea să depăşească lipsurile şi să susţină creşterea în viitor este transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente de tip smart city, deoarece aceasta este principalul motor de creştere economică sustenabilă”.
Potrivit EY, conform previziunilor ONU, până în 2050, aproximativ 70% din populaţia lumii va locui în zone urbane, faţă de 54% în prezent. Procentul se ridică, însă, la 86% pentru cele 35 de ţări dezvoltate care alcătuiesc Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
