Casa Verde cu panourile solare şi programul Rabla au presupus până acum alocări totale de 11,4 mld. lei. Dar ce legătură este între suspendarea acestor programe şi deficitul bugetar? „N-are legătură nimic cu nimic“

♦ Casa Verde Fotovoltaice, programul naţional care finanţează instalaţiile de producere a energiei prin panouri solare şi care a fost pilonul de bază pentru fenomenul prosumatorilor, a însemnat plăţi de aproape 5,3 mld. lei în perioada 2019-2024 ♦ Programul Rabla a pus la dispoziţia celor care au vrut să-şi schimbe maşina sume de 6,1 mld. lei în perioada 2005-2024 ♦ Banii pentru aceste programe vin din vânzarea certificatelor de emisii pe care statul îi încasează şi care nu pot fi folosiţi decât pentru programe care au în vedere reducerea poluării ♦ Suspendarea plăţilor prin programele menţionate a venit în contextul discuţiilor legate de deficitul bugetar, numai că între banii pentru Rabla şi deficit nu este nicio legătură.

„N-are legătură nimic cu nimic“, spune un spe­cialist din domeniul mediului. Săptămâna trecută, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), instituţia prin care sunt derulate programele Casa Verde Fotovoltaice sau Rabla, a anunţat suspendarea lansării tuturor programelor de finanţare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice, programată pentru 19.06.2025, la ora 10:00.

„Decizia survine în contextul nego­cierilor din ultimele zile privind constituirea unui nou guvern, care are ca scop asigurarea echilibrului şi a stabilităţii atât la nivel guvernamental, cât şi în gestionarea alocărilor bugetare“, s-a mai precizat în comunicatul de presă lansat de AFM. De altfel, înainte de această comunicare oficială, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a propus ca banii din programul Casa Verde Fotovoltaice din 2024, res­pectiv 2 mld. lei, să fie acordaţi bene­ficiarilor abia peste doi-trei ani şi, în acest timp, suma respectivă să fie folosită pentru acoperirea deficitului bugetar.

Dar de unde vin banii pentru programe precum Casa Verde Fotovoltaice sau Rabla? Nu de la bugetul de stat. De exemplu, în nota de fundamentare pentru bugetul AFM pentru 2025, valoarea veniturilor estimate era în sumă de 9,5 mld. lei. Din această sumă, aproape 7,2 miliarde de lei sunt sume pe care statul le încasează prin mecanismul de vânzare a certificatelor de gaze cu efect de seră. Aceste certificate sunt cumpărate de poluatorii locali, banii ajung la AFM iar mai apoi ei trebuie utilizaţi obligatoriu pe proiecte care reduc poluarea, nu pentru acoperirea deficitului, aşa cum a indicat Kelemen Hunor.