• Leu / EUR4.7607
  • Leu / GBP5.4399
  • Leu / USD4.2653
Companii

Câştigătorii crizei: care companii româneşti au sfidat criza, au făcut mii de angajări şi au crescut cu cel puţin 40%

Autor: Anca Arsene-Barbulescu

5 oct 2011 4546

Câştigători din criză există însă în toate domeniile, indiferent de repar­tizarea lor în clasamentul celor mai mari companii după venituri. Dintre toate cele 100 de companii cu afaceri cumulate de aproape 50 de miliarde de euro, adică puţin peste 40% din PIB, şi profituri de 1,4 miliarde de euro, 83 au avut o evoluţie pozitivă a afacerilor. Restul au consemnat venituri mai mici chiar şi cu peste 20%, cum s-a întâmplat în cazul Holcim Ro­mâ­nia sau Praktiker România. Mai mult, numai 70 au fost profitabile, cu o marjă de profit care a urcat cel mai mult până la 30% - cazul Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, în timp ce la polul opus au fost exemple precum Roche România sau Mechel Târgovişte, cu pierderi mai mari de 15% din cifra de afaceri.

Afacerile considerate câştigătoarele celui de-al treilea an de criză sunt cele care au avut cea mai spectaculoasă dinamică a afacerilor, pornind de la nivelul de peste 150% al Grup Servicii Petroliere şi până la un prag de cel puţin 40%, descriere în care se încadrează aproape o treime din cele mai mari 100 de com­panii private din economie. "Sunt com­panii care au redus costuri, au consolidat rela­ţiile cu furnizorii şi clienţii şi au profitat pro­babil de slăbiciunea temporară a com­pe­ti­to­rilor, sacrificând în acelaşi timp profitul, divi­dendele pentru acţionari şi anumite investiţii", apreciază analistul economic Dragoş Cabat.

"Media multianuală de creştere a com­pa­niilor care se impun la nivel global este de apro­ximativ 12%. În România a fost mai mare anul trecut, de peste 26%, ceea ce demonstrează că multe dintre cele mai mari companii de pe piaţă reuşesc să îşi consolideze poziţia în ansamblu", apreciază Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC România. Mai ales dacă au un grad de îndatorare scăzut, nu prea fac afaceri cu statul şi activează în domenii mai puţin afectate de contextul economic, după cum spune Adrian Crivii, fondatorul Darian, cea mai mare firmă independentă de evaluare de pe piaţă, dând drept exemplu energia sau agricultura.

Gigantul american Cargill, spre exemplu, a reuşit o creştere de 85% a afacerilor până la aproape 420 mil. euro într-o in­dustrie sensibilă, în ansamblu, nu doar la pro­ble­mele din econo­mie, ci şi la factori mai puţin controlabili, pre­cum vremea favorabilă. "Ne uităm la opor­tu­ni­tăţi de creştere şi la achiziţii în Ro­mânia", a spus Martin Schuldt, directorul exe­cu­tiv al Car­gill România, dezvăluind astfel secretul evo­luţiei spectaculoase a afacerilor. Com­pania a cumpărat la începutul anului un siloz în Dro­beta-Turnu Severin şi mizează acum pe aceeaşi strategie pentru a-şi consolida poziţia în piaţă. Asta în condiţiile în care com­petitorii de la Alfred Toepfer, de asemenea în clasamentul celor mai mari 100 de companii pri­vate din Ro­mânia, cu afaceri de 380 mil. euro, în creştere cu peste 26% faţă de anul precedent, au anunţat recent un plan amplu de expansiune care include şi achiziţia de silozuri.

Afacerile mai bune pentru cei mai mari tra­deri de cereale din piaţă erau însă de aşteptat anul trecut. Expansiunea afacerilor are loc ca urmare atât a preţurilor record la materiile pri­me agri­cole, cât şi a recoltelor mari din acest an, unul dintre cei mai buni din istorie pentru pro­du­cătorii români. "Recolta bogată din acest an nu a fost doar efectul vremii bune, dar şi o con­se­cinţă a faptului că fermierii români produc din ce în ce mai competitiv", a explicat Schuldt. În mod evident însă, nesiguranţa din economia glo­bală le dă şi traderilor bătăi de cap, dar câtă vreme există zone deficitare din punctul de ve­dere al producţiei de cereale şi seminţe olea­gionase, precum Africa de Nord sau Orientul Mijlociu, cererea din România ar trebui să crească, după cum apreciază executivul Cargill.

"Chiar şi în industriile care în ansamblu au scăzut în 2010, principalii jucători au reuşit să perfor­meze. De altfel, deşi economia a con­tinuat să scadă, anumite sectoare au avut o evo­luţie pozitivă", spune Belciu, făcând în special referire la cele cu orientare mare către export, cum este industria auto. Nu degeaba Auto­mo­bile Dacia, a doua cea mai mare companie privată din România, cu afaceri de 2,7 de miliarde de euro anul trecut, a avut o creştere de 26% a afacerilor şi de 30% a profitului net.

Trei dintre primele zece cele mai perfor­mante companii din 2010 au legătură cu do­me­niul auto. Coficab Eastern Europe, de exem­plu, a înregistrat anul trecut a doua cea mai mare creştere a afacerilor după Grup Servicii Pe­troliere, mai exact de 126% faţă de anul pre­cedent.

Producţia de cabluri pentru industria auto s-a dovedit totodată şi foarte profitabilă, de vreme ce compania a trecut de la o pierdere netă de aproape 4 mil. euro în 2009 la un profit net de 10 mil. euro anul trecut. Afacerile pro­du­cătorului de com­ponente, piese auto şi an­velope Continental au mers toate foarte bine - Continental Auto­motive Systems a fost anul trecut a şasea cea mai performantă companie dintre cele mai mari 100 din Ro­mâ­nia, cu un avans de peste 93% al afacerilor. Con­tinental Automotive România a avut, de ase­menea, o creştere spectaculoasă, de aproape 44 de procente, în timp ce Continental Auto­mo­tive Products a raportat venituri mai mari cu 21%. "Evoluţia a fost susţinută în primul rând de mersul pieţei", spune şi Cedric Binoit, directorul comercial al Michelin România, despre afacerile cu aproape 40% mai mari anul trecut. Cu alte cuvinte, chiar dacă numărul de ma­şini noi a scăzut, piaţa de anvelope a urmat o traiectorie inversă, influenţată fiind de iminen­ta adoptare a legii privind obligativitatea echi­pării cu anvelope de iarnă, lucru care s-a tra­dus în esenţă printr-un avânt de 27% al pieţei în 2010. Şi cum anvelopele pentru sezonul rece aduc anual mai bine de jumătate din vânzări, producătorii n-au avut decât de câş­tigat de pe urma deciziei legislative. "Un rol im­por­tant a jucat şi politica de preţuri constante pe care am practicat-o în ultimii ani şi opti­mi­za­rea costurilor în companie", mai spune Binoit.

Tot din zona industrială vine şi Celestica, compania canadiană care produce la Oradea componente pentru echipamente electronice care a avut anul trecut afaceri de 300 mil. euro, cu 94% mai mari decât în anul precedent. Furnizorul a acţionat cu destul de multă discreţie în ultimii ani, devenind fără prea mult tam-tam unul dintre cei mai mari 20 de exportatori din piaţa locală. "În momentul de faţă avem 2.400 de angajaţi în fabrica din Ora­dea, iar în ipoteza creşterii nivelului de business, vom continua să angajăm. Suntem în discuţii cu mai mulţi potenţiali clienţi, însă nu vom face pu­blic numele lor până la semnarea con­trac­telor", declara recent pentru ZF Tran­sil­vania Codruţa Bala, directorul de resurse umane al Celestica, fără a furniza alte infor­maţii despre operaţiunile din piaţa locală.

Discreţia pare să fie numitorul comun pentru multe din afacerile cu rezultate spec­taculoase anul trecut. Mulţi executivi din multi­naţionale şi antreprenori deopotrivă au preferat mai ales în ultimii ani de criză să se păstreze departe de lumina reflectoarelor şi să se concentreze pe afacerile pe care le conduc. Numai dacă vorbim despre antre­prenori putem trage cu uşurinţă această concluzie. Dincolo de Gabriel Comănescu, nume precum Zoltan Teszari (RCS&RDS), Ioan Niculae (Inter­agro), Alin Niculae (Oscar Downstream), Dra­goş Pavăl (Dedeman) sau Cezar Rapotan (Ara­besque) au clădit din umbră afaceri clasate în rândul celor mai mari companii private din Ro­mânia şi au avut anul trecut venituri mai mari în ciuda crizei şi a problemelor care au con­tinuat în economie. Ba mai mult, cu ex­cep­ţia RCS&RDS, toţi aceşti antre­prenori au avut profit după un 2009 în care cei mai mulţi au mers în pierdere, cu marje între 0,1% şi 9,8% - performanţă atribuită retailerului Dedeman.

"Companiile multinaţionale au dominat multă vreme businessul local, dar balanţa a început să se echilibreze, firmele româneşti începând să-şi facă simţită prezenţa în contextul economiei regionale", spunea recent George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, cu ocazia lansării raportului Deloitte Europa Centrală Top 500. Dintre cele mai mari 100 de companii private din România, 16 sunt controlate de antreprenori. Dar, cu toate că ponderea lor în clasament este destul de redusă atât din punctul de vedere al numărului, cât şi al valorii afacerilor - veniturile de 4,5 miliarde de euro înseamnă doar aproximativ 9% din total, rezultatele au fost mai bune. Cu o singură excepţie, toate firmele antre­prenoriale au avut anul trecut venituri mai mari, în medie cu 38,6% faţă de anul trecut, în timp ce în cazul multinaţionalelor avansul veni­tu­rilor a fost în medie de 24,3%. În ceea ce priveşte profiturile, "multe dintre multina­ţionale au favorizat creşterea afacerilor în detrimentul profitabilităţii, marja medie în top 100 fiind sub 3%, în uşoară scădere faţă de anul precedent", punctează Bogdan Belciu.

O posibilă explicaţie ar fi faptul că este mai simplu pentru un antreprenor să se adapteze unui nou climat economic decât unei multi­na­ţionale, prin definiţie rigidă şi cu reacţii lente la schimbare, în special când vine vorba de criză. "Procesele decizionale sunt mult mai scurte şi cu o frecvenţă mai mare într-o companie multinaţională decât în cazul nostru", confirmă Delia Arsenie, directorul general al Oscar Downstream. În schimb, capa­ci­tatea financiară mai mare asigură unei multi­naţionale o mai bună protecţie şi facilitează posibilitatea unor investiţii pe termen lung, dar chiar şi aşa subsidiarele din România sunt în competiţie cu cele din alte ţări, în condiţiile în care fondurile disponibile sunt limitate, ceea ce nu garantează de fiecare dată accesul la resurse financiare. "Analizele noastre demonstrează potenţialul şi talentul antreprenoriatului românesc. Cu siguranţă, talentul reprezintă cuvântul-cheie pentru mediul de afaceri, întrucât avantajul costurilor mici s-a diluat foarte mult, mai ales din cauza crizei", a mai spus Mucibabici.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7607
Diferență: -0,0294
Ieri: 4.7621
Azi: 4.2653
Diferență: -0,0117
Ieri: 4.2658
Azi: 5.4399
Diferență: -0,068
Ieri: 5.4436
Azi: 4.2267
Diferență: 0,1659
Ieri: 4.2197