Cât cântăreşte producţia de bere în economie? Peste trei miliarde de euro contribuţie anuală la PIB, atât cât să susţină şi alte sectoare, de la agricultură până la transporturi

♦ Sectorul berii din România a atras anual investiţii de 100 de milioane de euro, iar companiile locale încearcă să convingă acţionarii că România este o ţară în care poţi să investeşti în continuare. Contextul macroeconomic şi lipsa de predictibilitate le încurcă însă planurile ♦ Dar cât „face“ berea pentru economia locală? Care este rolul acestui sector în care 97% din consum este acoperit de branduri fabricate în România? ♦ Berea înseamnă unităţi de producţie şi angajaţi, înseamnă investiţii în utilaje, taxe şi impozite plătite şi mai departe reprezintă un adevărat motor pentru alte sectoare economice, de la agricultură, HoReCa şi ambalaje până la energie şi transporturi.

Berea reprezintă unul dintre puţinele sectoare care reuşesc să-şi menţină importanţa în economie, în ciuda faptului că a avut de suferit, mai mult decât altele, din cauza pandemiei, a creşterilor repetate de costuri şi a lipsei de predictibiliate fiscală. Astfel, deşi considerat un sector economic de nişă, în realitate producţia de bere reuşeşte să contribuie anual cu aproximativ 1% la PIB-ul României.

Totodată, rămâne unul dintre puţinele sectoare care trec acest prag, arată datele asociaţiei Berarii României, care a analizat date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) şi Eurostat în perioada 2022-2023. Comparativ, agricultura, pentru care şi industria berii este un susţinător prin achiziţia de materii prime, contribuie anual cu 4-5% din PIB, construcţiile aduc şi ele 7% din PIB,  sectorul IT depăşeşte 6-7% din PIB pe an, în timp ce industria prelucrătoare (inclusiv producţia de bere) ajunge la 20% din PIB.

Cea mai recentă evaluare a companiei de consultanţă economică Oxford Economics arată o faţă mai complexă a sectorului berii. Astfel, datele demonstrează încă o dată importanţa în economie a acestui sector. Industria berii are o contribuţie de 3,1 şi 3,5 miliarde de euro anual la PIB-ul naţional, în funcţie şi de volumul producţiei. Practic, aproape 90 de unităţi de producţie, adică fabrici şi microberării care funcţionează în prezent, reuşesc să susţină prin activitatea lor o parte importantă din economie, chiar şi în anii în care consumul este mai redus.

„În 2024, producţia s-a aflat uşor peste pragul de 15 milioane de hectolitri şi aproape de minimul ultimilor 20 de ani, înregistrat în 2014, respectiv 14,9 milioane de hectolitri. De aceea, contribuţia sectorului la PIB a fost de 3,1 miliarde de euro“, au punctat reprezentanţii Berarii României. Oxford Economics foloseşte o abordare mai largă de impact economic total, respectiv: direct (valoarea adăugată în fabrici şi distribuţie), upstream (impact asupra furnizorilor – agricultură, construcţii, transport etc.), wage-induced (efectul cheltuirii salariilor plătite de sector) şi downstream (impact în HoReCa, retail etc.).

Astfel, compania de consultanţă economică analizează şi sectoarele care nu produc bere, dar trăiesc şi datorită acestui sector, adică agricultură, logistică, construcţii, servicii etc.

Există provocări pentru industria berii? Evident că da, spun jucătorii din domeniu, iar pe primul loc aşază lipsa de predicti­bilitate fiscală.

„Lipsa predictibilităţii fiscale este ce doreşte să evite orice investitor sau afacere, iar România nu reuşeşte să ofere încă acest lucru pentru sectorul berii. Acest lucru înseamnă costuri în creştere şi presiuni macroeconomice. Deci cele mai mari pro­vocări vin pe partea de reglementare, accize, taxe, pentru că aduc incertitudine“, au declarat reprezentanţii Berarii României. Aceştia adaugă la capitolul provocări şi pre­ţurile în creştere la energie, utilităţi, trans­port, ceea ce mănâncă şi mai mult din marja de profit. De asemenea, aceştia amintesc şi fluctuaţiile în costurile materiilor prime (orz, hamei, ambalaje) – unele im­portate, deci expuse la preţuri internaţionale, dar şi HoReCa, un canal important de vânzare a berii care este în continuare vulnerabil, având fluctuaţii în cerere şi costuri mai mari.

„Trebuie spus că sectorul berii din România reprezintă o piaţă relativ matură, cu o concurenţă puternică. În prezent şi pe termen cel puţin mediu, creşterile mari vin din inovaţie şi adaptare, nu atât din volume, pentru că tendinţele de consum se schimbă major“.

Valoare adăugată în economie de 1 mld. euro anual

Mai mult, anual, valoarea adăugată brută adusă de sector, adică bogăţia pe care o aduce în economia ţării, este estimată la aproape 1 miliard de euro în 2022, conform datelor de la Berarii Europei (BoE).

„Într-o abordare conservatoare, dacă ne raportăm la evaluarea Berarii Europei, sectorul berii din România a contribuit în ultimii zece ani cu peste 7 miliarde de euro la PIB-ul României“, au precizat repre­zentanţii asociaţiei Berarii României, vocea industriei de profil.

Practic, datele Berarii Europei arată cât produce efectiv sectorul berii, care este valoare adusă de ea, adică valoarea totală a bunurilor şi serviciilor realizate de o fabrică de bere minus con­su­mul intermediar (bunuri şi servicii cum­părate de acea unitate pentru producţie – orz, hamei, ambalaje, energie, transport, marketing etc.).

Iar aceste date reflectă faptul că berea nu este singură în acest lanţ valoric, ci este în strânsă legătură cu alte sectoare precum agricultură, ambalaje, transportul & logistica, HoReCa, construcţiile şi retailul. Practic, împreună aceste sectoare sunt un adevărat motor al economiei şi, fără ca una dintre aceste „piese“ să funcţioneze în parametrii optimi, acest ecosistem economic ar ceda.

„În agricultura românească, de unde producătorii de bere absorb aproape 80% din cantităţile de orzoaică şi hamei (adică maximul pe care-l pot oferi în prezent cultivatorii români), cererea depinde direct de câtă bere se produce. Fermierii care furnizează materia primă sunt afectaţi imediat de variaţiile pieţei berii“, punctează reprezentanţii Berarii României, care adaugă că industria berea este una dintre industriile care folosesc o mare varietate de ambalaje, PET, sticlă, doză şi draft. Astfel, scăderile sau vârfurile de consum se simt direct la producătorii de ambalaje.

Producătorii de bere din România achiziţionează 30% din ambalaje de pe piaţa locală şi 60% din echipamente, conform Berarii României. „Dacă vorbim despre transport & logistică: berea se vinde masiv, la volum mare, cu rotaţie rapidă. Operatorii de transport rutier, depozitare şi distribuţie sunt printre cei mai dependenţi de stabilitatea pieţei berii. De asemenea, barurile, restaurantele, terasele şi hotelurile au berea ca produs vedetă. Deci consumul de bere la draft este direct corelat cu performanţa HoReCa“.

Draftul, tipul de ambalaj destinat sectorului HoReCa, reprezintă 4% din volumele de bere produse în România. Livrările de bere la draft au crescut cel mai mult anul trecut dintre ambalajele destinate acestei băuturi, cu 13% faţă de 2023. Chiar şi aşa, acest tip de ambalaj este încă departe de ce se întâmplă pe pieţele din Vest şi chiar faţă de ce era în urmă cu zece ani.

Berea la sticlă este preferată de cei care merg să petreacă alături de familie sau de prieteni la un restaurant sau bar, reprezentând 32% din vânzările de bere. De asemenea, şi retailul, unde se înregistrează 90% din vânzările de bere, au această băutură în topul vânzărilor. Mai mult, dincolo de aceste sectoare, berea mai con­tribuie şi la dezvoltarea construcţiilor şi domeniului echipamentelor, având în vedere că anual berarii investesc peste 120 de mili­oane de euro în tehnologii noi de producţie sau extinderi de fabrici sau depozite.

Investiţiile atrag alte investiţii

Odată cu industria berii s-au dezvoltat treptat şi alte sectoare economice. Un exemplu este CanPack, singura fabrică din ţară care produce doze de aluminiu, cu o poziţie centrală ca furnizor de ambalaje. În 2002, atunci când Can-Pack Group făcea această investiţie în România, doza re­prezenta mai puţin de 8% în total ambalaje de bere. În prezent, se apropie de 30%.

„Cei mai mari producători de bere din România, membri fondatori ai Berarii României, cumpără toate cantităţile de doze de aluminiu necesare pentru piaţa locală de la acest furnizor, care a crescut odată cu sectorul şi cu nevoile lui“, spun reprezentanţii Berarii României. Un alt exemplu este Soufflet Malt România, membru al asociaţiei din 2011 şi parte a unuia dintre cei mai mari jucători interna­ţionali din producţia de malţ. În 2009, Soufflet Malt România a construit o fabrică de malţ la Buzău, asigurându-le berarilor o materie primă atât de necesară.

De asemenea, un alt grup important pentru sector este GreenGroup, activ în re­ciclare şi eliminarea deşeurilor. Imple­mentarea Sistemului Garanţie-Re­turnare, proiect la care Berarii României pentru Mediu au avut un rol central, a adus cu sine investiţii în Reverse Vending Machines (RVM-uri), adică automate pentru colectarea ambalajelor de băuturi de unică folosinţă (plastic, sticlă, aluminiu). Iar un producător care s-a dezvoltat în jurul aces­tui proiect de economie circulară este Envipco, care realizează acest tip de automate.

„Evoluţia acestor companii din punctul de vedere al investiţiilor făcute şi al capacităţii de producţie reflectă indirect cât de dinamic este sectorul berii: dacă berea se consumă mult, trebuie mult malţ, multe doze, multe PET-uri; dacă cererea creşte, aceste firme investesc, extind capacităţi şi aduc beneficii pentru economie“, punctează Berarii României.

Peste jumătate de miliard de euro investiţi în cinci ani

În perioada 2019-2024, producătorii membri ai asociaţiei Berarii României, care reprezintă 90% din piaţa locală, au realizat investiţii de 560 de milioane de euro. Datele cuprind investiţiile făcute de marii producători şi cele făcute de microberării. Estimările asociaţiei arată că la nivelul întregului sector suma investiţiilor depăşeşte 700 de milioane de euro în intervalul amintit.

Bergenbier S.A., de pildă, investeşte în mod activ în piaţa locală, iar acest lucru se reflectă inclusiv în performanţele financiare - cifra de afaceri a Bergenbier S.A. a crescut cu 53% în ultimii cinci ani. De asemenea, taxele şi impozitele plătite statului român în ultimii cinci ani depăşesc 230 de milioane de euro. „Pentru ca aceste iniţiative şi investiţii să contribuie în continuare la dezvoltarea sustenabilă a industriei, este esenţial ca România să ofere un mediu fiscal predictibil şi competitiv, aliniat cu standardele Uniunii Europene“, transmite Mihai Voicu, preşedinte Berarii României şi director general al Bergenbier SA.

În privinţa HEINEKEN România, în ultimii cinci ani compania a investit peste 20 de milioane de euro în modernizarea fabricilor, eficientizarea proceselor şi tehnologii pentru reducerea amprentei de carbon. Investiţiile în producţia de bere s-au concentrat pe linii noi de îmbuteliere şi sisteme avansate de optimizare a consumului de resurse în cele trei fabrici.

„Ne adaptăm constant la preferinţele consumatorilor şi lansăm produse noi. Spre exemplu, portofoliul nostru include astăzi şapte variante de bere fără alcool“, spune Boris Miloushev, director general al HEINEKEN România.

Un alt exemplu de companie care investeşte constat este Ursus Breweries. Una dintre cele mai recente investiţii, din 2020, a constat în construirea unui nou depozit la Buzău.

De asemenea, între 2020 şi 2023 compania a derulat un proiect major de 50 de milioane de euro la fabrica din Braşov, pentru o nouă linie de îmbuteliere, depozite, laboratoare şi spaţii de birouri, precum şi tancuri de inox şi un sistem modern de filtrare a berii. Tot în această perioadă, compania a înlocuit tot parcul de stivuitoare cu utilaje electrice.

Per total, între 2020 şi 2025 Ursus Breweries a realizat investiţii de aproximativ 67 de milioane de euro în modernizarea şi dezvoltarea operaţiunilor. Acestea au vizat extinderea şi eficientizarea capacităţilor de producţie, proiecte majore de suste­nabilitate, trecerea la echipamente electrice, dar şi îmbunătăţirea spaţiilor de lucru pentru angajaţi.

Investiţiile Ursus Breweries reflectă preocuparea constantă de a contribui atât la dezvoltarea industriei – prin proiecte precum sistemul DRS –, cât şi la bunăstarea comunităţilor, spun reprezentanţii com­paniei. De asemenea, compania şi-a extins portofoliul de bere fără alcool şi bere fără alcool cu arome.  Ponderea acestor produse a ajuns la aproximativ 9% din totalul portofoliului la nivelul anului 2025. Iar această evoluţie, spun reprezentanţii companiei, confirmă interesul tot mai mare al consumatorilor pentru alternative fără alcool.

România versus alte state

„Industria berii din România are câteva avantaje competitive clare la nivel european şi există motive pentru care rămâne atractivă pentru investitori – dar nu fără provocări. Ca puncte forte trebuie amintite volumul de producţie semnificativ – suntem constant în primele zece ţări europene ca volum de bere produsă. Apoi, consumul ridicat şi aproape autosuficienţa (97% din consumul de bere în România este acoperit de producţia locală) şi lanţul de aprovizionare bine dezvoltat“, au punctat reprezentanţii Berarii României, care aşază printre punctele forte şi faptul că producătorii au acces la materii prime (malţ, hamei), ambalaje (doze de aluminiu, PET, sticlă), transport, logistică şi o piaţă de desfacere importantă în HoReCa.

„În plus, există deja investiţii în reciclare, sustenabilitate, tehnologii moderne, dar şi posibilităţi de creştere în segmente noi precum bere artizanală, bere cu alcool redus sau zero, arome speciale etc. Avem aşteptări de creştere în ambalaje ecologice şi costuri relativ competitive“.