♦ Spre exemplu, acum 15-20 de ani, sintagma „made in Romania“ nu avea aceeaşi greutate pe care o are astăzi, ba din contră, oamenii preferau mărcile internaţionale celor autohtone ♦ Între timp, situaţia s-a schimbat, chiar s-a inversat.
În faţa unui raft de produse, un consumator se uită la mai multe elemente înainte de a alege ce pune în coş. În procesul decizional contează brandul, bineînţeles, dar şi preţul bunului respectiv. Contează ingredientele, dar şi unde este realizat.
Tot mai mulţi consumatori sunt înclinaţi spre a achiziţiona bunuri autohtone, fie din nostalgia după gustul de altădată, fie dintr-un naţionalism ori un patriotism mai pronunţat, fie pentru că au realizat că astfel economia poate creşte mai accelerat. Totuşi, dacă un articol „made in Ro“ este (mult) mai scump decât unul de import, decizia nu mai e la fel de uşoară, ba chiar într-o perioadă marcată de prudenţă când vine vorba de cheltuieli, e posibil ca provenienţa să devină secundară preţului.
„Anul trecut a fost marcat de o inflaţie în continuare ridicată, România fiind luni la rând ţara cu cea mai mare inflaţie din UE, iar acest lucru s-a reflectat în puterea de cumpărare a oamenilor, determinându-i să fie mai atenţi la preţuri“, spun reprezentanţii Lidl România, liderul comerţului autohton după cifra de afaceri.
