♦ România a fost în ultimii trei ani de zile una dintre cele mai scumpe pieţe spot de energie la nivel european, dar nu pentru că are un deficit major de capacitate, ci pentru că mixul energetic o face să producă atunci când nu este consum şi deci să exporte ieftin, dar să importe pe vârfuri când plăteşte mult ♦ Soluţia este stocarea, au spus oamenii din domeniu care au participat la dezbaterile ZF Power Summit 2026, eveniment care a avut loc în perioada 23-25 februarie, în Bucureşti.
Stocarea de energie a făcut un salt semnificativ anul trecut. De la numai 13 proiecte de stocare, câte erau la începutul anului, România a terminat 2025 cu 30 de proiecte de stocare conectate la reţea, după cum arată datele Transelectrica. Ca şi capacitate, aceste proiecte au ajuns de la 137 MW, care puteau livra 269 MWh, la 494 MW, care puteau stoca şi livra 914 MWh, arată tot datele de pe site-ul Transelectrica. În total, acest salt a atras investiţii de 160 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF făcute pe baza datelor din piaţă. Dar este nevoie de mai multă stocare astfel încât energia regenerabilă produsă să poate fi bine integrată în sistem şi impactul ei să fie mai vizibil în facturile consumatorilor.
„Problema este că noi exportăm pe vârf de producţie, când preţul este mic şi importăm seara pe vârf de sarcină, unde preţurile sunt mari şi de aceea ajungem la acest preţ care este totuşi mare, în condiţiile în care vrem să ne dezvoltăm economia şi pentru orice investior preţul la energie contează mult“, a spus Gabriel Andronache, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul ZF Power Summit 2026. Soluţia pentru remedierea acestui lucru sunt investiţiile în stocare, au fost de părere mulţi dintre specialiştii prezenţi în cadrul evenimentului. De altfel, chiar anul acesta puterea proiectelor de stocare ar putea ajunge la 2.000 MW, a mai spus Andronache.
