• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Companii

Ce efecte are punerea în funcţiune a centralei pe gaze a Petrom, singura din România scutită de importurile ruseşti scumpe?

Secțiune susținută de Medlife Logo
Ce efecte are punerea în funcţiune a centralei pe gaze a Petrom, singura din România scutită de importurile ruseşti scumpe?

Autor: Roxana Petrescu

16 oct 2012 11177

Punerea în funcţiune la înce­pu­tul lunii august a centralei pe gaze de 500 de milioane de euro făcută de Petrom la Brazi va scoate din sistem termocentralele clasice cu costuri mai mari. Mai mult, cum unitatea, a cărei capacitate este mai mare decât un reactor nuclear de la Cernavodă, arde anual aproa­pe un miliard de metri cubi de gaze exclusiv din producţia internă şi dependenţa României faţă de importurile din Rusia va creşte, la nota de plată anuală mai adăugându-se 360 de milioane de dolari. Aceasta este singura unitate din România care a beneficiat de o prevedere extrem de importantă acordată de statul român, Petrom fiind scutit de la formarea coşului de gaze, în care intră şi importurile scumpe din Rusia, pentru a alimenta centrala de la Brazi. Azi are loc deschiderea oficială a unităţii, la eveniment fiind aşteptaţi premierul Victor Ponta dar şi comisarul european pe energie Gunther Oettinger.

"Intrarea în funcţiune a centralei OMV Petrom va conduce la scoaterea de pe piaţă a centralelor clasice cu costuri mari (care fo­losesc combustibil gazul metan şi pă­cură)", au explicat repre­­zentanţii Transelectrica, transpor­ta­torul naţional de energie electrică.

De exemplu, în timp ce unităţile vechi ale Termoelectrica care funcţionează pe gaze au randa­mente de circa 30-35%, termocentrala făcută de Petrom la Brazi funcţionează cu un randament de 60%, aceasta fiind singura unitate nouă de acest tip construită în România în ultimii 20 de ani.

Dar acesta nu este principalul avantaj al centralei de la Brazi. Deşi iniţial unitatea trebuia să funcţioneze cu un coş de gaze naturale, la fel cum o face orice consu­mator din România conform legii, pe 4 septembrie în Monitorul Oficial a fost publi­cată o hotărâre de guvern prin care se stabileşte o excepţie. Astfel, sunt "excep­tate de la respectarea structurilor ameste­curilor de gaze naturale stabilite/avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei cantităţile de gaze naturale din producţia internă utilizate de către producătorii de gaze naturale, titulari de acorduri petroliere, la producerea de energie electrică în propriile centrale electrice pe bază de gaze naturale", se arată în documentul care poartă semnătura premierului Victor Ponta, a ministrului economiei Daniel Chiţoiu şi a ministrului finanţelor Florin Georgescu.

Singurii producători de gaze naturale din România sunt Petrom şi Romgaz, aceste companii asigurând două treimi din consumul naţional de gaze, în timp ce restul este importat din Rusia. În contextul în care România nu beneficiază de sufi­cien­te resurse interne de gaze naturale pentru a-şi acoperi consumul, toţi consu­matorii sunt alimentaţi printr-un coş în care este inclus şi importul din Rusia.

La vechile termocentrale gazul este cu 44% mai scump

Preţul la care cei doi producători îşi vând cantităţile extrase sunt recomandate de ANRE şi anul trecut a fost de 162 de dolari pe mia de metri cubi. În schimb, gazul din import a avut un preţ de 442 de dolari pe mia de metri cubi. Prin hotărârea de guvern dată la începutul acestei luni, Petrom şi Romgaz sunt excluse de la formarea acestui coş pentru gazele utilizate în producţia de energie, lucru care însă nu se aplică şi celorlalte unităţi de producţie a energiei electrice pe gaze, cum este cazul termocentralelor Brăila sau Borzeşti. Astfel, dacă Petrom ia numai gaze din producţia internă, termo­centrala de la Brăila de exemplu face un coş cu gaze din import, aşa că numai din cauza acestui lucru costurile cu materia primă îi sunt mai mari cu 44%.

"În condiţiile scăderii consumului intern de energie, ca urmare a nor­malizării temperaturilor exterioare şi a creşterii nivelului de hidraulicitate pe râuri, este de aşteptat ca în pe­rioa­dele caracterizate de viteze medii ale vântului ( 20-30 km/h) cen­tralele cla­sice cu costuri mari de producţie să nu mai intre în ordinea de merit pentru echi­li­brarea balanţei pro­ducţie-con­sum", mai spune Transelec­trica. Practic, repre­zen­tanţii Trans­electrica ex­plică faptul că dacă acum aceste centrale mai funcţio­nează intermitent pentru a echi­libra can­titatea semnificativă de energie eoliană intrată în sistem, odată cu norma­li­zarea consumului de energie electrică nici măcar pentru acest lucru nu vor mai fi folosite.

Importuri de gaze mai mari

Dincolo de impactul pe piaţa energiei, unde beneficiind de costuri mai mici şi de o tehnologie mai nouă Petrom scoate din funcţiune termo­cen­trale mai vechi care folosesc tot gaze, dar la un preţ de coş, centrala de la Brazi îşi va spune cuvântul şi aspura importurilor de gaze ale României.

Anul trecut, piaţa locală a consumat 14,2 miliarde de metri cubi de gaze, din care 10,6 miliarde de metri cubi au însemnat producţia internă, restul reprezentând importurile ruseşti. Odată cu intrarea în funcţiune a centralei de la Brazi, aproape un miliard de metri cubi din producţia internă a Petrom vor fi scoşi din piaţă şi transformaţi în energie, aşa că importurile şi dependenţa României faţă de Rusia vor creşte.

De exemplu, anul trecut România a cumpărat gaze ruseşti în valoare de 1,57 de miliarde de dolari, dar în primul an de funcţio­nare a centralei Petrom de la Brazi această notă de plată va mai creşte cu circa 360 de milioane de dolari lucru care automat va duce la creşterea factu­rilor.

Pentru a putea beneficia de avantajul utilizării exclusiv a gazelor din producţia internă pentru a-şi alimenta centrala, Petrom a fost de acord să participe cu o parte din energia făcută la Brazi la piaţa reglementată, adică să o livreze în coşul pentru populaţie, şi mai mult a declarat centrala ca fiind unitate întreruptibilă.

Acest lucru înseamnă că în cazul în care alimentarea cu gaze a populaţiei este periclitată, Petrom îşi va opri centrala şi nu va mai arde gazul din producţia internă.

Prevederile hotărârii prin care Petrom alături de Romgaz au primit această facilitate de la statul român du­rează până la data de 31 decembrie 2014.

În acel an, piaţa gazelor pentru con­sumatorii noncasnici va fi complet libe­ralizată.

Cifrele din spatele colosului făcut de Petrom la Brazi

Valoarea investiţiei: 500 mil. euro
Capacitate: 860 MW. Unitatea de la Brazi este mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă
Unitatea va avea o pondere de 8% din producţia internă de energie.
Anual, Petrom s-a obligat să dea în coşul pentru populaţie 1,8 TWh de energie, centrala de la Brazi fiind totodată un consumator întreruptibil. Astfel, dacă alimentarea cu gaze a populaţiei este în pericol, centrala Petrom se opreşte.
Centrala de la Brazi a fost construită dintr-un consorţiu format din General Electric (SUA) şi Metka Grecia). Termenul de punere în funcţiune a unităţii era toamna anului trecut, dar pe fondul unor probleme tehnice unitatea a intrat în funcţiune abia în toamna acestui an.
Dacă toţi ceilalţi consumatori de gaze din România sunt alimentaţi cu un coş, centrala Petrom, care arde anual aproape un miliard de metri cubi de gaze este alimentată exclusiv cu gaze din producţia internă.

*MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unui business sănătos. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Companii!

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743