Cel mai frecvent si mai sustinut repros care li s-a adus managerilor romani de-a lungul anilor in care cifrele de afaceri ale companiilor pe care le conduc au crescut cu 30-40%, iar profiturile s-au dublat sau chiar s-au triplat, a fost ca... nu este meritul lor. Perioada de tensiune economica actuala este cel mai bun context pentru executivii romani sa demonstreze contrariul.
"Crisis is what you make of it" (criza este ceea ce reusesti sa scoti din ea, felul in care reusesti sa o valorifici - n.r.), spune Vivian Diaconescu, Chief Operating Officer al A&D Pharma Marketing & Sales, divizia de servicii de marketing si vanzari a celui mai mare grup din industria farmaceutica locala.
Executivii de top din toate industriile s-au pus in miscare in ultimele luni si au dezbatut criza si efectele pe care le-ar putea avea asupra pietei locale in zeci de sedinte si video-conferinte si felul in care pot sa minimizeze efectele negative si sa identifice noi oportunitati de business. Practic, nicio companie si nicio decizie nu au ramas "neatinse" de simptomele unei posibile incetiniri economice. Cat de pregatiti sunt executivii sa gestioneze perioada de recul economic cum este cea pe care o traversam in prezent?
Desi evita sa dea cifre cu privire la procentul executivilor pregatiti sa gestioneze businessuri in contexte dificile de piata, Radu Manolescu, managing partner al companiei de executive search K.M. Trust & Partners, se rezuma sa afirme ca, din pacate, numarul acestora este "prea mic". "Una din datoriile unui manager este sa isi dezvolte oamenii, iar acolo unde nu e posibi sa ii inlocuiasca cu altii mai performanti. In contextul amenintarii cu criza economica ce se intampla? Companiile blocheaza bugetele de dezvoltare individuala si amana recrutarile, insa daca s-ar uita mai atent, chiar aceste doua componente sunt vitale pentru bunul mers al lucrurilor. Sa aiba oameni pregatiti sa navigheze 'barca' in astfel de vremuri. Oprirea inseamna blocaj. A nu manca are si alte efecte, mult mai grave decat a slabi. Daca nimeni nu consuma, efectele negative apar in lant si se ajunge intr-un cerc vicios", noteaza Manolescu.
Un lider bun este cel care nu doar reuseste sa mentina o companie pe linia de plutire in vremuri tulburi, ci acela care anticipeaza momentele dificile. "Cand se vorbea la inceputul acestui an despre scenariul supraincalzirii economiei, doar o mica proportie din top manageri pareau sa fie pregatiti pentru ce avea sa urmeze", completeaza Michael Weiss, coordonatorul activitatii companiei de consultanta A.T. Kearney in Romania.
Desi existau semne ca ritmul de crestere al businessurilor de pe piata locala ar fi urmat sa incetineasca anul viitor, Weiss spune ca, din discutiile zilnice pe care le are cu liderii de business, a remarcat ca nivelul de pregatire si de experienta pentru a manageria criza este "foarte scazut". "Liderii din industrii-cheie, care s-au mandrit cu realizari spectaculoase si cu o istorie a depasirii target-ului an dupa an, se gasesc dintr-o data intr-un mediu in care preturile si cererea de pe pietele internationale scad. Nimeni, nici din mediul local, nici din cel international, nu a avut o asemenea criza in agenda inaintea vacantei de vara."
Experienta cresterilor accentuate din ultimii ani s-ar putea dovedi si cel mai mare handicap al executivilor romani in contextul crizei. O caracteristica a pietei locale este faptul ca in companiile romanesti - ca urmare a cresterii economice si consumului - s-a dezvoltat foarte puternic la nivel de management un "profil de vanzator, un caracter delegativ, care si-a asumat riscuri si care a stiut cum sa creasca businessul foarte mult", dupa cum spune Adriana Gontariu, managing partner al HR Excellence. Un astfel de manager, oricat de profitabil a fost el pentru organizatie in ultimii ani, nu este cea mai buna varianta in perioade de criza. "Acum este vremea liderului care vede cu doi pasi inainte, a liderului care sta doua ore in birou si 'invarte pixul', gandindu-se cum sa faca legatura intre punctul A si punctul B", este de parere managing partnerul HR Excellence.
Liderul care are cele mai mari sanse sa isi conduca organizatia in timp de criza stie, in primul rand, business si isi cunoaste afacerea in cele mai mici detalii. "Un avantaj in astfel de momente este ca liderul organizatiei sa aiba background financiar, in sensul in care intelege ce se intampla cu fiecare factura din firma", afirma Gontariu.
Cu toate acestea, Weiss apreciaza ca mai putin pregatiti pentru gestionarea si intelegerea perioadei de criza sunt middle managerii si team leaderii. "Se resimte o foarte mare nevoie de comunicare, de programe de management al crizei si de un leadership puternic pentru ca organizatiile care au fost 'intinse' in ultimii ani de cresteri extreme sa nu intre intr-un soc puternic, in directia opusa."
O criza economica inseamna si o opotunitate unica pentru businessuri, pentru cei care au curaj si viziune. Weiss de la A. T. Kearney este de parere ca industriile care au profitat in ultimii ani de cresterea puternica a cererii la nivel intern trebuie sa incerce sa prinda teren la nivel de competitivitate europeana.
"Un manager bun exploateaza intr-un sens bun criza. Gaseste variante si solutii pentru transformarea crizei in avantaj competitiv pentru compania pe care o conduce. Acesta este vizionarul, liderul, in vreme ce managerul in sensul concret al cuvantului primeste sarcini si executa operational", este de parere Mihaela Forgaciu, vice-president al Asses Finance, companie de intermedieri financiare, care adauga ca aproximativ 40% din managerii de pe piata locala au calitatile si instrumentele necesare pentru a gestiona criza.
Criza va afecta, intr-o mai mica sau mai mare masura, toate businessurile. Este cineva la adapost? "Companiile care au trecut ca business prin momente dificile au sanse mai mari sa se descurce usor. Cele care au avut cresteri 'double digit' (cu doua cifre - n.r.) anual nu sunt obisnuite sa se uite cu atentie la costuri", este de parere Adriana Gontariu, managing partner la compania de consultanta in resurse umane HR Excellence.
Iar teoria conform careia cei care s-au calit in momente dificile vor supravietui crizei se aplica si la nivelul liderilor din organizatii. Mai exact, managerii care au in background experiente de cutting-cost si care au "crescut" invatand sa se uite mereu in jur, sa caute oportunitati si sa se descurce cu ce au la momentul respectiv. "In avantaj sunt liderii care au trecut prin mai multe experiente si departamente si care stiu sa valorifice tot ce au in companie, atat la nivel de active materiale, cat si la nivel de competente umane", afirma Gontariu.
Pentru un executiv, intr-o astfel de perioada devine vital sa nu piarda din vedere esenta afacerii sale, ce anume il diferentiaza de piata si de competitie. Pe langa gasirea de oportunitati noi, alta solutie este concentrarea pe activitatile traditionale, cele in care compania are experienta si know-how.
Spre exemplu, Vivian Diaconescu, spune ca intentioneaza sa insiste tot mai mult in momentul de fata pe departamentul pe care il conduce - marketing si vanzari -, care reprezinta competenta cea mai veche in cadrul companiei, dezvoltata in ultimii 14 ani. "Intentionam sa oferim producatorilor oportunitatea de a externaliza functiunile de acces la piata, marketing, promovare medicala, promovare comerciala, precum si alte servicii cu valoare adaugata precum merchandising, key account management. In conditiile actuale in care si producatorii vor fi interesati sa isi eficientizeze activitatile, va fi important sa gaseasca o companie cu know-how, experienta si flexibilitate, care sa le ofere serviciile pe care anterior le faceau in-house", afirma Diaconescu.
Daca si in situatii crestere economica, piata sanctioneaza orice eroare de business, in momente de criza, greselile sunt fatale. "Oricum afacerile tuturor incetinesc sau scad. Riscul unor erori la nivel decizional in perioade de fractura economica este ca businessul sa se prabuseasca si sa nu isi mai revina. O alta consecinta a unui management nepotrivit este scaderea moralului oamenilor. Vestea proasta pentru angajati este mai suportabila decat nicio veste", afirma Gontariu.
Liderii ar trebui sa se uite cu mult mai multa atentie la oameni in perioadele de criza, lucru ce nu este chiar usor de realizat, dat fiind ca nici in mod normal nu sunt foarte atenti la componenta umana a muncii lor. Potrivit unui raport global privind productivitatea realizat de compania de consultanta Proudfoot, managerii isi petrec aproximativ 34% din timp cu diferite activitati administrative si doar 10% din timp cu activitati de people management, respectiv training si supervizarea activa a angajatilor.
Radu Manolescu puncteaza ca liderii adevarati ar trebui sa incerce sa isi inlocuiasca oamenii neproductivi cu unii care, pe langa atitudinea potrivita, sa aiba si eficienta ceruta sau potential pentru asta. "Sa analizeze cheltuielile fara sens si care nu aduc valoare businessului si sa elimine beneficiile care nu fac decat sa 'alinte' majoritatea angajatilor fara a crea valoare businessului. Nu in ultimul rand sa reseteze valorile companiei si sa se bazeze pe cei ce le traiesc", spune el.
"Este un model romanesc al managerilor si anume sa se ascunda dupa criza in loc sa ia decizii importante pentru companiile lor si pentru ei. De ce? Pentru ca le e teama si pentru ca mai nimeni nu i-a invatat cum sa o faca. Asteapta sa faca altii primul pas", explica si Manolescu, care adauga - in contextul discutiei despre criza de oameni - ca sunt oameni foarte multi in Romania, mai multi decat au majoritatea tarilor din jur, dar nu sunt pregatiti sa faca fata cerintelor actuale, pentru ca nu s-a preocupat nimeni de dezvoltarea lor reala.
Ce trebuie sa faca un lider in criza
- Sa optimizeze investitiile
- Sa vada cu doi pasi inainte
- Sa maximizeze Return on Investment-ul (ROI)
- Sa comunice cu oamenii
- Sa fie calm
- Sa aiba discernamant, sa stie sa le aleaga din multitudinea de informatii din piata, care de multe ori sunt contradictorii
- Sa incerce sa isi pastreze oamenii-cheie si sa investeasca in ei
Unde gresesc executivii
- Ignora ce se intampla pe piata
- Reactioneaza la panica haotic
- Dau impresia unei lipse de directie in companie
- Nu comunica cu oamenii
- Nu reusesc sa "angajeze" oamenii in actiuni care pot conduce compania spre profit
- Evita sa ia decizii si asteapta sa vada inainte mutarile concurentei sau ale pietei
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
