Astfel, de la începutul anului şi până acum benzina a trecut prin şase scumpiri în timp ce motorina a bifat cinci creşteri de preţ. Deşi declaraţiile politice pe tema preţului la carburantţi nu au fost puţine, acest "război al cuvintelor" nu a avut niciun impact în ceea ce priveşte goana companiilor petroliere după profit. Alte state europene au pus însă în aplicare anumite măsuri prin care caută să mai potolească ritmul accelerat al scumpirii carburanţilor.
De exemplu, guvernul german a aprobat miercuri înfiinţarea unei instituţii de supraveghere a preţurilor carburanţilor, în încercarea de a pune capăt tendinţei ascendente a acestora, potrivit AFP.
Operatorii a celor aproximativ 14.700 de benzinării din Germania vor fi obligaţi să informeze în detaliu când şi în ce măsură vor creşte sau vor reduce preţurile.
De asemenea, aceştia trebuie să precizeze la ce preţ şi în ce cantitate au achiziţionat carburanţii.
"Pot înţelege pe deplin nemulţumirea automobiliştilor referitoare la felul în care are loc creşterea sau scăderea preţurilor benzinei. Nu se ştie cum sunt stabilite preţurile. Acesta este motivul pentru care dorim să creştem concurenţa şi transparenţa", a declarat ministrul german al Economiei, Philipp Rosler. Legea urmează să intre în vigoare în acest an. În România, modul în care petroliştii calculează preţul la pompă este secret comercial.
Decizia guvernului german a provocat proteste din partea unora dintre operatorii de benzinării, care califică noua instituţie drept "poliţia benzinei".
Germanii nu sunt însă singurii care le-au pus gând rău petroliştilor. Recent, Ministrul Economiei din Austria, Reinhold Mitterlehner, a declarat că instituţia pe care o conduce intenţionează să stabilească un "coridor de preţuri" pentru carburanţi care se va aplica în perioadele în care consumul creşte, aşa cum este cazul sărbătorilor.
Practic, austriecii se gândesc să introducă o limită maximă de preţ, care să fie egală cu media preţurilor practicate cu circa zece zile înainte de perioadele în care traficul este aşteptat să crească. Mitterlehner a descris atitudinea companiilor petroliere ca fiind inacceptabilă, spunând că de fapt petroliştii nu fac altceva decât să crească preţul la pompă, potrivit publicaţiei Vienna Times. Statul austriac, prin grupul petrolier OMV, este proprietarul celei mai mari companii din România, Petrom, care anul trecut a făcut un profit net de circa 900 de milioane de euro.
Francezii se uită şi înspre petrolişti, candidatul socialist la conducerea Franţei, Francois Hollande, pledând pentru îngheţarea preţurilor la pompă timp de trei luni. Acest răgaz le-ar permite autorităţilor franceze să introduceă o serie de măsuri prin care taxele ar urma să fie reduse în perioada în care carburantţii se scumpesc pentru ca preţul final să fie neschimbat. Un astfel de sistem al taxelor variabile a fost aplicat de Franţa şi în 2002. Practic, astfel încât preţul final să rămână neschimbat, guvernul varia nivelul taxelor aplicate pentru companiile petroliere, potrivit Bloomberg.
Alte state europene, cum este cazul Bulgariei, au aplicat măsuri pentru a tempera apetitul petroliştilor pentru scumpiri chiar de anul trecut. Astfel, vecinii de la sud au îngheţat timp de o lună preţul carburantţilor.
Slovenia aplică de un an un alt model, bazat pe o formulă de calcul unic pentru preţul carburantţilor. În această formulă, marja petroliştilor este stabilită la un nivel maxim.
"În Slovenia, la fiecare 14 zile se calculează preţul carburanţilor prin această formulă de calcul. Preţul produsului fără taxe ia în calcul densitatea produsului, o marjă pentru distribuitor, care este plafonată însă la un nivel maxim, cursul de schimb anunţat de banca naţională, cotaţiile mediteraneene ale produselor precum şi o cotizaţie pe care fiecare companie petrolieră o plăteşte ca membru al unui registru de stocuri de produse", explică modul de calcul din Slovenia un reprezentant al unei companii petroliere care a preferat să-şi păstreze anonimatul.
Practic, formula lua în calcul o serie de date de intrare care aveau acelaşi nivel pentru orice companie petrolieră, dar le permitea petroliştilor să se joace cu preţul în interiorul unei marje, plafonată însă la un nivel maxim.
"Ai ca rezultat o piaţă controlată şi mai transparentă. Acum la noi vedem că există tentaţia de a nu scădea preţurile când cotaţiile scad pentru că este o cerere care totuşi îţi permite să ţii preţul sus. Printr-o formulă, fiecare va şti structura de preţ şi va exista o predictibilitate mare. Va fi o reactivitate mai mare în funcţie de cotaţiile internaţionale", spun specialiştii din piaţă.
Acesta este de altfel şi modelul asupra căruia s-au înclinat autorităţile române şi despre care au discutat cu companiile petroliere în cadrul unei singure întâlniri. Între timp guvernul a căzut iar până la validarea celui nou petroliştii din România nu au ratat momentul pentru o nouă scumpire.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
