Cosmote România externalizează de ceva vreme anumite componentedin departamentul juridic. "Este vorba de proiecte în general deamploare sau care necesită o a doua opinie, mai ales în anumitesituaţii cu un grad mare de interpretabilitate", explică MihaelaIoniţă, directorul departamentului juridic al operatorului detelefonie mobilă.
"Conceptul de externalizare a departamentului juridic estepractic inexistent, dar s-ar putea dezvolta în următorii cinciani", crede Pushkar Chatterji, şeful companiei de cercetare depiaţă şi analiză de date Evalueserve România. "Deocamdată, o astfelde piaţă în adevăratul sens al cuvântului lipseşte", constată şiCezar Guşu, deputy managing partner în cadrul Boştină şi Asociaţii.La noi, tot casele de avocatură sunt cele care se ocupă cu aşaceva, în loc de firme specializate, capabile să susţinăactivităţile juridice ale companiilor din diverse domenii sau chiaral firmelor de avocatură care au nevoie să apeleze la asemeneaservicii. "Există însă destui tineri vorbitori de limbi străinecare se pregătesc în domeniul juridic şi care ar putea porni unasemenea business", apreciază Chatterji.
Call-center-ul juridic
În linii mari, pentru un soi de call-center juridic n-ar finevoie neapărat nici măcar de avocaţi: oameni cu pregătirejuridică, dar care nu au intrat în barou, pot face cu succesmanagement al documentelor pentru baze de 
date juridice, pot colecta şi prelucra informaţii, pot asiguradocumentarea unor cazuri. Aşa se întâmplă cu precădere în India sauFilipine, considerate în prezent cele mai atractive destinaţiipentru externalizarea serviciilor juridice. Într-un domeniu evaluatla aproximativ 250 de milioane de euro lucrează acum în jur de5.200 de astfel de specialişti, iar până în 2015 se estimează cănumărul lor va fi mai mult decât triplu, iar valoarea pieţei vadepăşi în cinci ani 800 de milioane de euro, dintr-un total de 3,3miliarde de euro, cât va însemna piaţa mondială. Cei mai mariclienţi sunt companiile din SUA şi Marea Britanie, care seorientează spre India şi Filipine pentru că sistemul juridic esteaproape identic în zona consultanţei de business.
Pentru România, modelul filipinezilor sau indienilor s-ar puteadovedi dificil de copiat. Deşi a fost considerată multă vreme unadintre cele mai interesante destinaţii pentru externalizarea IT,este puţin probabil să reuşească aceeaşi performanţă şi în zonajuridică. "Limbajul IT este unul cvasi-universal, pe când celjuridic este particularizat de la o ţară la alta", apreciază Guşu,"sistemele de operare" juridice fiind diferite, în timp cesistemele IT sunt aceleaşi în toată lumea.
Resursele umane competente şi costurile reduse oferă pieţeinoastre câteva avantaje competitive. Există însă o serie deimpedimente greu de ignorat, care au împiedicat până acumdezvoltarea serviciilor de externalizare juridică.
Pe de-o parte, intervine bariera culturală, mulţi manageri dincompaniile româneşti considerând consilierea juridică drept un soide spovedanie despre afacerile lor, urmată de o serie de sfaturi denatură personală, ceea ce îi împiedică să fie deschişi unui astfelde tip de outsourcing. Pe de altă parte, apar şi barierele legatede protecţia datelor, cheia acestui domeniu: e nevoie de definireaunei infrastructuri şi a unor procese specifice.
"Un certificat ISO nu este suficient", comentează şefulEvalueserve. Mai există şi o problemă de natură tehnică - unconsilier juridic nu poate fi preluat de o casă de avocaturăînainte ca acesta să intre într-un barou. Dar într-o firmăspecializată, problema legislaţiei poate fi depăşită fără prea maridificultăţi, dacă sunt recrutaţi şi pregătiţi angajaţii înperspectiva sistemelor juridice din ţările pentru care sunt oferiteserviciile de outsourcing. "Şi nu în ultimul rând, existăimpedimentul dimensiunii caselor de avocatură din România, caresunt relativ mici pentru a putea suporta în primă instanţă oasemenea operaţiune", susţine Guşu, în opinia căruia doar două-treicase de avocatură autohtone au capacitatea să intre pe acestsegment.
Pro şi contra
În ansamblu, există argumente atât pro, cât şi contra pentruambele forme de funcţionare a unui departament juridic, puncteazăMihaela Ioniţă: în cazul Cosmote s-a dovedit mai eficient undepartament intern, familiarizat cu natura businessului şi cuconstrângerile operaţionale de care trebuie să se ţină cont atuncicând este formulată o opinie cu privire la un proiect. "În cazulcolaborării cu un consultant extern, constrângerile de care spuneaminfluenţează în mod direct economia de timp care ar trebui sărezulte în urma externalizării", spune directorul departamentuluijuridic al Cosmote. În schimb, consultantul poate aduce un punct devedere în plus, dintr-un unghi diferit, acolo unde e nevoie de aşaceva.
Din punctul de vedere al unei companii care ar opta pentruastfel de servicii, costurile pot fi reduse destul de mult. Cum amspus, chiar şi firmele de avocatură îşi pot reduce costurile prinexternalizarea activităţilor care nu ţin strict de activitatea debază. Spre exemplu, o firmă americană de avocatură cu aproximativ20 de avocaţi cheltuieşte cam 17% din bugetul de salarii pentruangajaţii din posturi de suport, costuri care ar putea fi reduse lamai puţin de 7%. "Există două tipuri de costuri conexeactivităţilor juridice: una vizibilă, legată strict de onorarii, şio alta pe care puţini manageri o identificau ca atare înainte decriză, legată de răspundere", afirmă Cezar Guşu. Nu numai căprimele vor fi mai mici dacă externalizează, dar şi în ce priveşterăspunderea, "bun de plată" va fi consilierul juridic dacă are locvreo eroare, pe când cu un departament intern, costurile unorastfel de greşeli revin companiei. "Criza economică ar putea faceexternalizarea răspunderii foarte atractivă pentru manageri, maiales în perspectiva unor eventuale erori juridice", apreciază CezarGuşu.
Presiuni pe reducerea costurilor
Criza ar putea stimula dezvoltarea acestei pieţe, pe măsură cecompaniile pun presiuni tot mai mari pe firmele de avocatură îndirecţia reducerii costurilor. "Oamenii care au cunoştinţelepotrivite pot profita de această fereastră de oportunitate, iardacă România se poziţionează corespunzător, ar putea aduce ovaloare ridicată externalizării juridice", crede managerulEvalueserve România.
"Şi dat fiind că în acest moment nu există competiţie, primulvenit pe piaţa externalizării juridice va avea mult decâştigat."
Modelele de business aplicate până acum sunt doar câteva. Estevorba fie de case de avocatură, fie de companii de BPO (businessprocess outsourcing) care pot înfiinţa anumite divizii cu câţivaangajaţi pentru gestionarea departamentelor sau a serviciilorjuridice. Chiar companiile care caută să externalizeze pot înfiinţaîn ţări precum India un mic departament juridic, cu cheltuieli maimici decât dacă ar funcţiona la sediul central: aproximativ 15multinaţionale aplică deja acest model, Phillips, Motorola, GE sauDuPont fiind câteva exemple.
La nivel mondial, outsourcingul juridic a atras atenţiaanaliştilor încă de acum câţiva ani, deşi dimensiunile erau peatunci încă reduse, iar potenţialul de creştere greu de intuit.Peisajul actual dovedeşte că acest tip de outsourcing are creşterichiar şi pe timp de criză, când piaţa avocaturii a intrat în ceamai slabă perioadă din ultimii 50 de ani. În SUA, de exemplu,veniturile caselor de avocatură s-au diminuat cu aproape 10% înultimul an, o situaţie aproape fără precedent într-un domeniuobişnuit să meargă doar în câştig. Acelaşi lucru s-a întâmplat şide partea cealaltă a Atlanticului, firmele din Marea Britanie fiindpuse în situaţia de a-şi schimba modul de organizare aoperaţiunilor pentru a-şi menţine cât de cât profitabilitatea. Princomparaţie, outsourcingul juridic a avut anul trecut o creştere de40%, iar pentru următorii cinci ani, mai mulţi analişti apreciazăcă va creşte anual cu cel puţin 25%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
