Volatilitatea extremă din piaţa energiei, incertitudinea legată de cum va funcţiona domeniul din 2025, când se aşteaptă ieşirea din schema de plafonare, şi chiar amânarea succesivă a lansării schemei de Contracte pentru Diferenţă (CfD) fac din România un teritoriu arid pentru PPA-uri, contractele pe termen lung de achiziţie a energiei. În acest timp, pieţele din jurul nostru se mişcă iar asta se vede inclusiv în capacităţile instalate. Un alt lucru interesant este că cel mai mare buyer pentru energia verde prin astfel de contracte este sectorul IT, cu coloşi precum Amazon sau Google.
Anul trecut, pe plan local, s-au semnat 3 acorduri de tip PPA pentru o capacitate totală de 77,4 MW. În acelaşi timp, Polonia a semnat acorduri de tip PPA pentru o capacitate de circa 750 MW, Grecia pentru 950 MW, iar Spania a bifat tranzacţii pe termen lung pentru proiecte cu o capacitate de 4.670 MW, arată datele dintr-un raport al companiei Pexapark, platformă de consultanţă în domeniul contractării de energie verde.
De sunt importante aceste cifre? Pentru că un PPA asigură o şansă foarte bună pentru accesul la finanţare şi arată diferenţa de ritm în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţelor de energie verde din România faţă de alte state din regiune sau din vest.
