Cei mai mari jucatori de pe piata de tigla metalica, care are opondere de 50% din totalul segmentului de invelitori, se vorconcentra anul acesta mai mult pe cresterea cotei de piata si pepromovarea brandurilor, chiar daca va continua sa se reducaconsumul. Cum vor reusi insa o crestere a afacerilor, in conditiilein care este apreciata o majorare a preturilor la materia prima cu20%?
Valoarea totala a pietei de invelitori din Romania a fost anultrecut de aproximativ 116 milioane de euro, in scadere cu 34% fatade nivelul din 2008, potrivit studiului de piata realizat decompania de consultanta Neomar Consulting. Din totalul pietei, ceamai mare pondere, de 50%, o ocupa segmentul de tigle metalice, carein 2009 a inregistrat de asemenea o scadere de 34% fata de niveluldin anul precedent coborand la o valoare de aproximativ 58,7milioane de euro.
Pentruacest an se estimeaza in continuare o usoara scadere a vanzarilorde tigle metalice, de maxim 2%, pana la valoarea de 57,8 milioanede euro, potrivit estimarilor unor jucatori din piata. Evolutia involum a pietei este putin probabil sa scada in conditiile intrariipe piata a produselor mai ieftine si mai slabe calitativ, care levor inlocui pe cele mai scumpe, fenomen semnalat inca din 2009.
Restul segmentelor incluse in piata de invelitori suntreprezentate de tiglele ceramice, cu o pondere de 19%, tiglele dinbeton, care reprezinta 12% din totalul vanzarilor, sindrelelebituminoase si placile ondulate, cu o pondere de 14% si respectiv5%. Cel mai afectat segment din piata in 2009 a fost segmentultiglelor de beton, care a inregistrat o scadere in valoare deaproape 46%, la 14,3 milioane de euro.
"Chiar daca piata s-a contractat anul trecut, am reusit sacrestem in termeni de volum. Cresterea in volum a fost mai maredecat scaderea pietei si a fost nevoie de un efort de vanzaripentru a compensa faptul ca anul trecut cererea a fost mai mare pecategoria de produse entry level si mediu", a precizat MarianParvu, vice-presedinte al Ruukki Construction Romania si Bulgaria,subsidiara grupul finlandez Rautaruukki.
Compania nu a facut inca publice rezultatele financiare pe 2009,dar estima o crestere si in valoare, pe langa cresterea de 10% involum, fata de 2008, cand a realizat afaceri de circa 30 demilioane de euro.
Cote de piata mai mari
Anul trecut, toti jucatorii de pe piata de tigla metalica dinRomania au inregistrat scaderi ale afacerilor pe fondul prabusiriipietei imobiliare si in special a pietei constructiilor, care aavut un impact major si direct asupra businessului de invelitori.Scaderile au fost cu atat mai mari in moneda europeana, inconditiile in care leul s-a devalorizat puternic anul trecut.
"Am incheiat anul 2009 cu vanzari de 105,6 milioane de lei,valoare care include si vanzarile Rova, cu 44% mai mici fata devanzarile din 2008. Ne asteptam la aceste rezultate, tinand cont deevolutia generala a pietei si a economiei", a declarat AndreiSulyok, directorul general al companiei Lindab Romania, subsidiaralocala a grupului suedez Lindab. In euro, scaderea afacerilor estesi mai pronuntata in 2009, de peste 60%, in conditiile in carecursul mediu de anul trecut pentru moneda europeana s-a ridicat la4,23 lei/euro.
Sulyok nu a precizat ce estimari are pentru acest an in privintaevolutiei pietei de profil si a afacerilor, insa a precizat castrategia Lindab pentru 2010 se concentreaza pe cresterea cotei depiata.
"Urmarim sa castigam cota de piata pe anumite segmente deproduse cu potential si sa ne mentinem pozitia pe piata. Strategianoastra pentru acest an vizeaza apropierea de clientul final prinactivitati de marketing si consolidarea relatiei cu parteneriinostri din toata tara", a spus Sulyok.
Cresterea exporturilor
O alta strategie pentru cresterea afacerilor pe plan local estemajorarea exporturilor, o astfel de strategie de business fiindluata in calcul de catre conducerea Ruukki. De altfel, la nivel degrup s-a luat decizia ca subsidiara din Romania sa devina un centrude productie pentru pietele din regiune, ceea ce automat se traducemai departe in cresterea exporturilor.
"Romania este intr-o pozitie privilegiata, pentru ca am devenitun hub de productie pentru reteaua internationala, alaturi deFinlanda, Polonia si Rusia. Transferul de utilaje din Cehia siUngaria a crescut cu 20% capacitatea de productie, astfel incatfabrica este antamata deja pentru o multitudine de proiecteinternationale, printre care si o serie de structuri metalicepersonalizate pentru stadionul din Stockholm", a explicat Parvu.Ruukki detine pe plan local o capacitate de productie pe segmentulde tigla metalica de 1,5 milioane de metri patrati pe an, similaracu capacitatea de productie de panouri termoizolante, in timp cesectia de structuri metalice detine o capacitate de productie de13.000 de tone pe an.
"Anul acesta peste 50% din productie este destinata exportului,in tari precum Rusia, Cehia, Ungaria sau Suedia", a adaugatParvu.
Revine rezidentialul
In prima parte a acestui an, executivul de la Lindab apreciazaca deja se simt unele semne de revenire a cererii pe segmentul detigla metalica, in special din zona rezidentiala.
"Ne bucuram sa identificam primele semne de revenire a pieteirezidentiale dupa cea mai lunga si grea iarna din ultimii 20 deani. Din pacate, segmentul industrial este inca blocat, faraperspective de revenire pe termen scurt", a adaugat Sulyok.
Si executivul de la Ruukki apreciaza ca segmentul de tiglametalica are toate sansele sa mearga cel mai bine in acest an, pede o parte pe revenirea pietei rezidentiale, dar mai ales din cauzafaptului ca pe segmentul de panouri termoizolante si cel destructuri metalice, compania activeaza de putin timp.
"In continuare, la fel ca si anul trecut, cea mai buna evoluties-a inregistrat pe segmentul de acoperisuri, pe care am avut chiarsi cresteri de 30%. Pe panouri termoizolante si hale abia anulacesta intram mai bine in paine, pentru ca sunt segmente pe careactivam relativ recent. Proportia fiecarui segment in business sepastreaza relativ in aceleasi cote, respectiv circa 30% fiecare", aexplicat Parvu.
Cresteri de preturi
Pentru acest an, pe piata de profil este estimata o crestere apreturilor de pana la 25% pe fondul majorarii preturilor la otel,ceea ce mai departe va conduce la o crestere a produselor cu circa15%. Cresterea vine dupa ce in 2009, pretul otelului a scazut cupeste 20% pe fondul crizei economice, care a dus la o scadere aconsumului din partea industriei.
"Cele mai importante modificari din 2010 vor fi cresterile depret la materii prime, dupa ce in intregul an 2009 preturile lamaterii prime s-au aflat in continua scadere. Spre exemplu, inprimul trimestru al anului in curs pretul otelului a crescut dejacu 5-6%. In trimestrele doi si trei, cresterea va ajunge la circa12-13%. Pana la sfarsitului anului, cresterea pretului materiilorprime va fi de circa 20-25%, fapt care se va reflecta intr-ocrestere de circa 15% a pretului produselor finite", a precizatSuylok.
Ce mai puteti citi in Business Construct (www.zf.ro/business-construct)
- In 5 ani s-a modernizat 5% din reteaua de drumuri si caiferate
- Care sunt cele mai bune malluri din Capitala
- Zece sperante in imobiliare
- Tevi: crestere cu 5-10% doar cu ajutorul statului
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
