Companii

Ce vor antreprenorii timişoreni de la bancheri: „Un «nu» spus la timp e mai util decât un «poate»“

Ce vor antreprenorii timişoreni de la bancheri: „Un «nu» spus la timp e mai util decât un «poate»“

Ioana Haţegan, Managing partner la Haţegan Law Office: Există o diferenţă foarte mare între Bucureşti şi ţară în ceea ce priveşte serviciile bancare. Sucursalele locale au deciziile limitate atât în ceea ce priveşte creditele pe care le pot acorda, cât şi la nivelul actelor juridice.

Autor: Cristi Moga

27.03.2011, 23:56 408

Oamenii de afaceri din Timişoara se plâng de faptul că deseorisunt nevoiţi să aştepte ca finanţările pe care vor să le accesezesă fie analizate la centralele din Bucureşti sau chiar înstrăinătate, fapt ce le dă peste cap pla­nu­rile de afaceri,aceasta fiind una dintre principalele teme de discuţii aledezba­terii se­mi­­narului "Noua atitu­dine ban­cară", organizat laTimişoara de către firma de avo­ca­tură Haţegan Law Office, încolaborare cu ZF.

"Există o diferenţă foarte mare între Bucureşti şi ţară înceea ce priveşte serviciile bancare. Sucursalele lo­cale audeciziile limitate atât în ceea ce priveşte cre­di­tele pe care lepot acorda, cât şi la nivelul actelor juri­dice", spune IoanaHaţegan, cea care conduce la Timi­şoara o firmă cu 15 avocaţi, careoferă consultanţă în spe­cial firmelor din ţări precum Germania sauAustria. Şi de aici, toată relaţia dintre client şi bancă devinemai com­plicată.

"Un nu primit la timp (din partea băncilor - n.red.) este maiutil decât un poate", apreciază omul de afaceri Ovidiu Şandor, celcare prin intermediul firmei Modatim a dezvoltat cel mai importantparc de birouri din vestul ţării, proiectul City Business Center."Băncile au ajuns să dea bani, dar doar pentru proiecte careprezintă un risc negativ, nu zero. Un nivel pe care nu-l poateatinge aproape nimeni", a mai spus Şandor, care a apelat recent lafinanţare europeană pentru continuarea investiţiei în proiectul debirouri, în care au fost finalizate până în prezent trei clădiri cuo suprafaţă închiriabilă de 30.000 de metri pătraţi.

"Ce ne descurajează când mergem la bancă este faptul că avem înfaţă un reprezentant al departa­men­tului comercial, în timp cediferenţa faţă de răspunsul re­prezentantului din departamentulrisc este foarte mare. Costurile finanţărilor ar trebui să fie maimici, deoarece în România salariile angajaţilor din bănci sunt maimici, iar sediile sunt mai ieftine. Este mai ieftin să iei creditedin Franţa. Băncile locale ar trebui să fie mai competitive", aspus şi Gelu Mateescu, direc­torul firmei Leman Industrie, oafacere din industria de automotive cu un rulaj de 6 milioane deeuro.

Pe de altă parte, Ramona Stănciulescu, soţia omu­lui de afaceriitalian Giampiero Borghetti, alături de care controlează firmaPiastrelle, cu vânzări de 8 mil. euro în industria materialelor deconstrucţii, spune că pen­tru obţinerea unui credit în România"secretul este relaţia personală cu funcţionarul din bancă". "De cetimpul de reacţie este tot mai mare, când numărul de do­sare înlucru este mai mic? De ce creditele sunt mai scum­pe decât în 2008,în timp ce dobânzile la depozite au rămas la acelaşi nivel?", aţinut aceasta să îi întrebe pe bancheri.

"Uneori căutarea soluţiilor optime pentru cerinţele clienţilornecesită timp şi durează poate mai mult în actualul contexteconomic decât în trecut. În aceeaşi măsură, optimizarea timpuluide răspuns către client rămâne un obiectiv al tuturor băncilor dinsistem", a declarat Ciprian Păltineanu, financing & advisorydirector al UniCredit Ţiriac Bank. "Băncile au fost primelesolidare cu companiile", consideră Dan Bota, area manager al bănciiIntesa Sanpaolo Bank. Bancherii vorbesc despre creşterea risculuide ţară, astfel că acest indicator a crescut de la 80 de puncteprocentuale la 240 de puncte procentuale, fapt ce afec­tează costulfinanţării, efect pe care îl are şi constituirea rezer­velor minimeobligatorii (RMO), pentru care băn­cile încasează de la BNR odobândă considerată mică. "Chiar dacă ai o umbrelă precum UniCreditsau Intesa (cele mai mari bănci din Italia - n.red.) deasupracapului, într-o perioadă ca aceasta te mai uzi pe pan­taloni",spune reprezentantul Intesa. "Situaţa normală este undeva lamijloc, între euforia din 2008, care s-a dovedit exagerată, şipesimismul în care s-a ajuns în prezent."

Bancherii spun că procesul de finanţare trebuie văzut ca unparteneriat în care compania şi banca riscă îm­preună, iar băncilenu pot prelua în totalitate ris­curile, prin finanţarea integrală aanumitor proiecte. "În acest proces de reinventare a unei noiatitudini bancare, aflat încă la început, este nevoie de viziune,flexibilitate şi efort comun al băncilor şi clienţilor. Bănciletrebuie să identifice şi să implementeze soluţii integrate care sărăspundă nevoilor clienţilor. De asemenea, este nevoie de mai multediscuţii strategice între client şi bancă, purtate în modtransparent, dar şi de eforturi ale clienţilor pentru susţinerea şidezvoltarea propriilor afaceri", a mai spus Păltineanu, de laUniCredit.

"Nevoia în România nu a dispărut, fie că vorbim dein­fra­structură sau agricultură. În România media este de untractor la 50 de hectare de teren, în timp ce în Uniunea Europeanăeste un tractor la fiecare 13 hec­tare", apreciază reprezentantulIntesa.

Ioana Haţegan spune că în zona Banatului cele mai multe terenuriagricole au fost cumpărate de către investitorii italieni, iarregiunea ar putea deveni atractivă şi pentru realizarea unorproiecte de energie eoliană, ca urmare a unor studii recenteprivind durata şi intensitatea vântului.

Pe de altă parte, consultantul Dan Blănculescu, fost ministru înGuvernul României, spune că din luna septembrie 2010 a sesizat oscădere a numărului de investitori străini care vin pe piaţalocală, ca urmare a unui "mediu volatil, fluctuant şi cu reacţiirapide", cum a fost cea de pe cursul de schimb leu-euro dinultimele săptămâni, care a băgat exportatorii în alertă.

Cu toate acestea, majoritatea antreprenorilor prezenţi laseminarul de la Timişoara spun că în primele luni ale anului ausemnalat stabilizarea sau chiar o uşoară creştere a afacerilor, fiecă este vorba de automotive şi construcţii sau servicii decall-centere externalizate, precum BPO.


Bani în investiţii sau în private banking?

În contextul reticenţei investiţionale cauzate de criză băncileîncearcă să atragă banii antreprenorilor şi directorilor prindiviziile de private banking. "Clienţii care ajung la noi nu vor unrandament deosebit; noi încercăm să protejăm sumele acumulate. Lacategoria bonduri am obţinut printre cele mai bune randamente,între 3% şi 5%", spune Maria Bara, reprezentantul pentru România şiBulgaria al băncii Kathrein, o subsidiară a grupului Raiffeisenspecializată în private banking, cu active de 5 miliarde de euro şicirca 1.000 de clienţi.

AFACERI DE LA ZERO