„Cine controlează Petrom controlează economia, controlează şi politica.“ Cuvintele îi aparţin fostului premier Adrian Năstase. Ele au fost rostite pe 23 iulie 2004, ziua în care la Palatul Victoria statul român şi-a pus semnătura pe cel mai important contract de privatizare pe care avea să-l facă vreodată, încredinţându-i „perla coroanei“ unui alt stat, Austria, reprezentat de grupul petrolier OMV.
La zece ani după această privatizare, cuvintele lui Năstase nu şi-au pierdut din esenţă, Petrom fiind compania care controlează producţia de petrol a României, jumătate din producţia de gaze, 8% din producţia de energie şi care are şanse reale de a face o descoperire istorică de gaze naturale în adâncurile Mării Negre. Contractul a fost ulterior aprobat prin Legea 555 din decembrie 2004 şi este public.
„Vă puteţi imagina, în 2004, un OMV cu 5.000 de angajaţi să preia Petromul cu cei 60.000 de angajaţi? Petrom este o treime din rezultatele totale ale OMV. Cred că este cel mai mare succes al unei companii austriece în afara Austriei“, spunea recent, într-un interviu acordat FT, Gerhard Roiss, CEO-ul de acum al OMV, care alături de Wolfgang Ruttenstorfer, CEO-ul OMV la data privatizării Petrom, şi-a pus semnătura pe contractul care avea să transforme radical grupul austriac. Din această privatizare statul român a luat 669 de milioane de euro pentru 33% din acţiuni. Ulterior austriecii au realizat o majorare de capital până la 51%.
Nu doar OMV s-a schimbat radical după ce a preluat singurul producător de petrol şi gaze al României, ci şi Petrom. „Era încă o cultură comunistă. Am redus numărul de angajaţi cu 20.000 de persoane fără a avea o oră de greve. În paralel am creat 40.000 de locuri de muncă (prin externalizarea personalului din benzinării)“, mai spunea Roiss în interviul acordat FT.
Transformarea Petrom a însemnat mult mai mult de atât. OMV a închis şi a renunţat rând pe rând la toate activităţile din care nu scotea bani, printre cele mai importante numărându-se combinatul Doljchim şi rafinăria Arpechim. Mai departe a decis să investească în sectoare cheie, cum este producerea de energie electrică, acolo unde Petrom a construit, printr-o investiţie de 530 de milioane de euro, unica termocentrală nouă din România ultimilor 23 de ani. După toate aceste măsuri, Petrom ar putea anul acesta să ajungă la un profit net de un miliard de euro, un nivel record pentru companie, dar şi pentru economia românească. Mai departe cel mai riscant pariu în care compania s-a implicat este cel cu adâncurile Mării Negre, acolo unde, alături de ExxonMobil, Petrom ar putea face o descoperire istorică de gaze naturale.
Aparent partea cea mai interesantă a istoriei celei mai mari companii româneşti abia de acum se scrie. Din păcate, sau din fericire, autorul acestei istorii nu mai este statul român.
Titlurile ediţiilor din 2004:
Înfiinţarea de microîntreprinderi a devenit sport naţional. Constructorii români au intrat pe contrasens. Un grup financiar austriac negociază preluarea IRIDE. Pe valul creditării au urcat şi companiile de asigurări. Banca Naţională: Nu vă mai lăsăm nicio portiţă de scăpare. Oracle îşi mută o parte din operaţiunile din Irlanda în România. De ce sunt bulgarii mai bine cotaţi decât noi? Din planşetele arhitecţilor ies 50 de milioane de euro anual. Petrom a luat în greutate 700 milioane de dolari în trei luni. Mugur Isărescu: Atenţie mare la creditul în valută. Ion Ţiriac a decis să nu mai vândă banca. Siderurgia a ajuns din nou mândria ţării. Vânzările Dacia au ajuns aproape de 400 milioane de euro. Afacerile româneşti cu aluminiu, din nou pe val. Noua Europă, un colos de 10.000 de miliarde de euro. Allianz-Ţiriac: A venit vremea să investim în real-estate. Austriecii de la OMV îşi numără banii pentru achiziţia Petrom. Ultima strigare: dobânda fixă de 17% pe un an întreg. Şi iată automobilul imposibil de 5.000 de euro: Logan. Surpriza PSD: reduceri generoase de fiscalitate din 2005. FMI acuză autorităţile că ancheta FNI merge foarte încet. Epoca dolarului ieftin a luat sfârşit. Piaţa de centrale termice s-a prăbuşit în prima parte a anului. Ford, GM şi Volkswagen vor să producă piese în România. Austriecii dau 900 mil. dolari pe 33% din Petrom. Nestlé renunţă la afacerea cu ape minerale din România.
Unde suntem după 15 ani
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
