Am început proiectul celor mai inovatoare companii din România anul trecut, cu sentimentul că am descoperit o piaţă nouă. Institutul de statistică informa că în perioada 2010 - 2012 - acestea fiind cele mai recente date - una din cinci companii a introdus sau implementat un produs nou, un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă şi că mai bine de jumătate din firmele inovatoare şi-au dezvoltat inovaţiile în propria companie.
Rezultatul a fost un primul catalog al companiilor inovatoare, o reuşită cu proiecte din cele mai diverse, de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la mari companii preocupate de economisirea de energie sau care au adoptat produse sau stategii de marketing inovatoare. Am avut companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Am avut soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau Academy Plus, o şcoală de formare profesională în domeniul IT dezvoltată de compania IT Pitech Plus, şcoală care este gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cea mai grea admitere din România.
Există şi un „dar“. Acelaşi institut de statistică arată că ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale în comparaţie cu perioada 2008-2010. În totalul companiilor, numărul celor inovatoare practic s-a înjumătăţit.
Recent, statistica a lansat un alt set de date, care arată că în anul 2014 România a cheltuit 2,5 miliarde lei, adică 570 de milioane de euro, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.
