Companii

Cele mai mari 20 de firme ale crizei au 6.000 de angajaţi. Trei dintre ele au ajuns la 400 mil. lei

Cele mai mari 20 de firme ale crizei au 6.000 de angajaţi. Trei dintre ele au ajuns la 400 mil. lei

Autor: Corina Mirea

28.01.2015, 00:08 1120

Serviciile şi comerţul au bătut producţia, iar investitorii străini au fost mai numeroşi decât antreprenorii locali.

Cele mai mari 20 de companii înfiinţate chiar atunci când criza îşi făcea simţită prezenţa şi în România au reuşit să „adune“ împreu­nă câştiguri de peste 3,5 miliarde de lei în primii cinci ani de existenţă.

Doar 25% din acestea au fabrici însă (Lufkin, care a trecut de 110 mil. lei din producţie de echipamente petroliere sau Steinel Electronic cu afaceri de 385 mil. lei din sisteme de iluminat şi senzori), restul businessurilor crizei activând în servicii sau comerţ.

În 2013, trei dintre aceste 20 de companii au ajuns aproape de pragul de 400 de milioane de lei, iar până în prezent firmele crizei au  angajat împreună peste 6.000 de oameni.

În încercarea de a „picta“ un tablou al economiei locale actuale, Ziarul Financiar publică pentru prima dată un top al celor mai mari 20 de companii care au fost înfiinţate chiar la momentul „zero“ al recesiunii, în 2009, în funcţie de evoluţia pe care acestea au avut-o în ultimii şase ani de criză.

Colapsul economic din România a dus la înjumătăţirea numărului de firme cu capital străin şi la o scădere de aproape 80% a investiţiilor de peste graniţă, până la 2 miliarde de euro. Totuşi, datele trans­mise de Registrul Comerţului către ZF arată că tocmai acele firme care nu existau în 2008 şi care în prezent sunt businessurile crizei aparţin, în cea mai mare parte, unor investitori străini. Şi asta pentru că micii antreprenori nu au avut nici capitalul şi nici experienţa necesare pentru a crea un business într-o perioadă economică incertă şi, mai mult, pentru a-l dezvolta. De altfel, în prezent, 50% din cifra de afaceri de 250 de miliarde de euro a mediului de afaceri din România este reprezentat de firme cu acţionariat străin.

„Acest clasament corespunde cu starea de fapt a României, a mediului de afaceri de pe plan local care este bazat pe foarte puţină valoare adăugată şi foarte puţină prelucrare, dar preponderent pe explorare de resurse şi trimiterea lor în alte ţări unde există competenţe pentru a le da produselor valoare adăugată. În plus, nu ai de unde să scoţi capital românesc dacă o afacere locală este impozitată odată cu 16% firma şi apoi cu 16% acţionarul care este român. Practic, statul ia 30% fără să rişte nimic“, spune Cristian Păun, profesor universitar la ASE.

În opinia lui însă, consumatorul nu este interesat de capitalul unei companii dacă acesta este străin sau local, atât timp cât primeşte un produs ieftin şi de calitate.

 

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO