Bucureştiul este printre foarte puţinele capitale europene în care arterele centrale au spaţii goale sau ocupate de farmacii, bănci şi case de pariuri, în timp ce mallurile sunt pline şi au liste de aşteptare pentru chiriaşi.
Întregul stoc de retail stradal premium al oraşului – între 50.000 şi 80.000 de metri pătraţi, potrivit estimărilor Colliers – echivalează cu un singur mall de talia ParkLake sau Mega Mall, iar chiriile de pe Calea Victoriei, deşi în creştere puternică, rămân la un sfert faţă de Praga sau Budapesta.
În acelaşi timp, banii mari curg în direcţia opusă: AFI Europe a plătit 281,8 mil. euro pentru şase centre comerciale regionale, cea mai mare tranzacţie de retail din istoria pieţei, iar proiecte de peste 540.000 mp sunt în construcţie în toată ţara. Explicaţiile ţin de proprietatea fragmentată a clădirilor istorice, de riscul seismic şi de autorizaţiile care durează 12-36 de luni, faţă de două-30 de zile în alte ţări.
„Investiţiile au ajuns în zone precum Pipera sau Voluntari, în loc să le vedem pe bulevardul Magheru", spune Simina Niculiţă, şefa diviziei de retail a Colliers.
Leipzig şi Rotterdam arată însă că declinul poate fi inversat — cu pietonalizare, stimulente fiscale şi 10-15 ani de continuitate administrativă. Pe de altă parte, weekendurile precum “străzi deschise” au readus aglomeraţia pietonală pe Calea Victoriei.
