♦ Printre numele care se găsesc în aeroportul Otopeni se numără restaurantele Burger King, City Grill, Brioche Dorée, cafenelele Ted’s Coffee, Gloria Jean’s, retailerul Carrefour, buticul de parfumuri Obsentum şi altele.
Aproape 10.000 de metri pătraţi – atât ocupă toate spaţiile comerciale din aeroportul Otopeni, cele care au fost „mărul discordiei“ într-un scandal care a luat naştere recent, odată cu descoperirea unei mite-record, de peste 22 de milioane de euro.
Este pentru prima dată când compania comunică informaţiile cu privire la suprafaţa comercială totală din aeroportul Otopeni şi la numărul de chiriaşi.
„În incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă îşi desfăşoară activitatea comercială 26 de chiriaşi. Suprafaţa comercială totală aferentă activităţilor non-aeronautice este de 9.900 de metri pătraţi, în care sunt incluse atât suprafeţele închiriate (din care aproximativ 5.000 de metri pătraţi reprezintă suprafaţă outdoor), cât şi suprafeţele aferente asocierilor în participaţiune pentru profilele de alimentaţie publică şi retail“, au răspuns reprezentanţii serviciului Comunicare al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) la solicitarea ZF transmisă în urmă cu două săptămâni.
Raportat la un centru comercial, spaţiile din aeroportul Henri Coandă ar fi astfel echivalentul a circa o treime din mallul Veranda, poziţionat în zona Obor din Bucureşti, de exemplu.
Din punct de vedere al traficului, dacă Veranda, un proiect de 30.000 de metri pătraţi, este vizitat anual de circa 7 milioane de oameni, prin Otopeni au trecut anul trecut 12,6 milioane de pasageri, care au tranzitat şi zona comercială.
Dacă un mall poate rula în medie vânzări de 4.000 euro/mp anual, informaţiile ZF arată că în aeroport vânzarea pe mp ar putea fi de peste două ori mai mare, astfel că vânzările de pe cei 10.000 mp. pot fi estimate şi la 100 mil. euro anual.
La sfârşitul lunii martie, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus punerea în urmărire penală a fostului director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) George-Alexandru Ivan, în prezent angajat al aceleiaşi companii naţionale, pentru că ar fi primit mită 22,4 milioane de euro.
Potrivit procurorilor DNA, în perioada 11 ianuarie – 08 noiembrie 2022 el ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri, asociat în cadrul unei societăţi comerciale, şi de la directorul general al alteia mai multe sume de bani care au dus, cumulat, la valoarea-record amintită. În schimbul banilor, George-Alexandru Ivan ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra ministrului transporturilor şi directorului general al CNAB, pe care i-ar fi determinat să prelungească pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) contractele pentru exploatarea spaţiilor comerciale din interiorul aeroportului Otopeni.
În condiţiile acestui scandal, companiile de consultanţă imobiliară spun că, ţinând cont de experienţa lor în gestionarea proiectelor comerciale, şi-ar putea asuma un contract de property management în aeroport, dacă ar avea acces.
Momentan, în aeroportul Otopeni, doar două companii – Dnata Catering şi Millenium Pro Design – sunt responsabile, din 2010 încoace, de veniturile rezultate din activitatea comercială. Printre numele care se găsesc în aeroportul Otopeni se numără restaurantele Burger King, City Grill, Brioche Dorée, cafenelele Ted’s Coffee, Gloria Jean’s, retailerul Carrefour, buticul de parfumuri Obsentum şi altele.
În vara anului 2022, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, în administrarea căreia se află şi aeroportul Otopeni, a anunţat scoaterea la licitaţie a circa 5.500 de metri pătraţi de spaţii comerciale de pe cel mai mare terminal din ţară şi de pe aeroportul Băneasa, însă la jumătatea lunii februarie 2023, la solicitarea ZF, reprezentanţii Companiei Naţionale au transmis că procedura nu fusese încă finalizată, aflându-se în derulare. Actualele contracte au ajuns la termen în decembrie 2022 şi au fost deja prelungite cu şase luni.
Suprafaţa totală prevăzută a fi scoasă la licitaţie ar urma să cuprindă „atât spaţii aflate în prezent în administrarea asocierilor în participaţiune pentru profilele alimentaţie publică şi travel retail, cât şi spaţii suplimentare aflate în prezent în gestionarea directă a CNAB“, după cum spuneau reprezentanţii CNAB anul trecut. Spre deosebire de actualele contracte, care presupun o tarifare sub formă de procent din profit, noile contracte vor presupune o taxare a comercianţilor sub forma unui procent din veniturile realizate.
În contextul licitaţiei anunţate anul trecut, gigantul francez Lagardère, activ în domeniul retailului adresat călătorilor, anunţa recent că are un buget de investiţii de peste 30 de milioane de euro doar pentru dezvoltarea în aeroportul Otopeni, generând astfel peste 500 de locuri de muncă. Grupul, care operează local prin compania Lagardère Travel Retail, are puncte de desfacere în zonele de tranzit, dar şi în galerii comerciale şi centre de afaceri.
