Ioan Niculae (Interagro), Culita Tarata (TCE 3 Brazi), Adrian Porumboiu (Comcereal Vaslui), Mihai Anghel (Cerealcom Dolj) si Stefan Poienaru (Agrofam Holding), care exploateaza 170.000 de hectare de teren agricol, au recoltat anul trecut aproximativ un milion de tone de cereale, adica peste 8% din cantitatea produsa in toata tara, potrivit unor calcule ale ZF.
Cei cinci producatori, care au rulat afaceri de aproximativ 400 de milioane de euro, exploateaza mai putin de 2% din suprafata agricola, dar culturile lor dau cel mai mare randament, productia medie la hectar fiind de doua ori sau chiar de trei ori mai mare decat productia medie/ha la nivelul intregii tari.
"Bugetele alocate agriculturii sunt sub necesar"
"Pentru 2009 am asigurat tehnologia necesara unei productii normale din resursele de anul trecut, dar incepand cu 2010 vom cultiva doar daca ne descurcam cu banii sa finantam productia. Chiar daca agricultura este un segment prioritar, mai ales ca oamenii nu vor renunta la paine sau la alimentele de baza intr-o perioada dificila la nivel mondial, nimeni nu este interesat de cresterea acestei industrii. Mereu bugetele alocate agriculturii sunt sub necesar si mereu suntem ultimii la subventii", este de parere Mihai Anghel, administratorul Cerealcom Dolj, care a rulat anul trecut 81,5 milioane de euro.
TCE 3 Brazi, care exploateaza terenuri in Insula Mare a Brailei si in judetul Neamt, a avut anul trecut cea mai mare recolta, de peste 400.000 de tone de cereale, dintre care 130.000 de tone de grau. Randamentul cel mai mare l-au avut culturile de porumb, productia medie ajungand la 10 tone/hectar, iar cea totala la 100.000 de tone.
Interagro, care a rulat afaceri de 150 de milioane de euro numai din agricultura, a obtinut aproximativ 350.000 de tone de cereale, principalele culturi fiind cea de grau si cea de porumb, cea din urma folosita pentru productia de bioetanol.
Porumboiu, cu afaceri de 35 de milioane de euro la Comcereal Vaslui si cele mai mari suprafete cultivate cu grau (26.000 de hectare), a recoltat pana in 200.000 de tone de cereale, jumatate din volum fiind grau.
Mihai Anghel, care a contribuit in 2008 cu 125.000 de tone de cereale, volumele cele mai mari inregistrandu-se la grau (72.000 de tone) si porumb (50.000 de tone), spune ca de acum inainte va cultiva in limita resurselor financiare.
Sub 2% din subventiile directe
Recolte mai mari inseamna costuri mai ridicate, mai exact bugete cel putin triple pentru infiintarea culturilor fata de sumele alocate de fermierii care fac agricultura mai mult pentru autoconsum.
"Investitia intr-un hectar de cultura mare variaza intre 2.000 de lei si 3.000 de lei, in functie de cultura, iar asta include irigat si ingrasaminte. La tarani are loc doar o prelucrare sumara a terenului, pe care se foloseste doar samanta, iar investitia intr-un hectar este de maxim 1.000 lei", spune Anghel.
Asta inseamna ca daca pe loturile mici subventiile directe la hectar acopera cel putin jumatate din costurile de infiintare a culturilor, la marii agricultori doar 15% din costuri sunt suportate din acest ajutor.
Cele cinci companii vor incasa in urmatoarele doua luni 18,5 milioane de euro, bani proveniti de la Uniunea Europeana si bugetul de stat, ca subventii directe la hectar, conform datelor de la Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura. Asta inseamna sub 2% din totalul de un miliard de euro, cat este bugetul alocat acestor ajutoare pentru 2008. Platile aferente anului trecut au inceput sa fie distribuite agricultorilor la sfarsitul lui martie, campania urmand sa se termine la sfarsitul lunii iunie.
Fermierii primesc subventii de 109 euro/hectar. "Pana acum nu am primit niciun ban, subventiile se dau prima data celor mici si multi", explica Mihai Anghel, proprietarul Ceralcom Dolj.
Urmatoarele 45 de companii dupa suprafata agricola pe care o lucreaza (circa 260.000 de hectare) vor primi 28,5 milioane de euro, restul banilor fiind alocati fermierilor care detin sub 3.900 de hectare.
Anul trecut, din cele aproximativ 9,4 milioane de hectare arabile, 3,5 milioane de hectare au ramas nelucrate, dar cu toate acestea proprietarii terenurilor lasate parloaga primesc 109 euro/hectar, chiar daca nu fac altceva decat sa faca specula si sa astepte cresterea nivelului de pret la teren pentru a-l vinde in interes imobiliar.
Mai mult de atat, majoritatea loturilor sunt foarte mici, aproximativ 1,2 milioane de de ferme fiind ferme de subzistenta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
