Cine a sfidat criza şi cine a încasat din plin lovitura recesiunii? Top 50 companii în creştere versus top 50 companii în scădere

Potrivit topului celor mai mari 300 de companii din Româniaprimit din partea Registrului Comeţului, ZF a întocmit două listecu câte 50 de companii ordonate în funcţie de creşterea sauscăderea cifrei de afaceri înregistrată anul trecut, în primul ancomplet de criză prin care a trecut piaţa locală.

Reprezentanţii ONRC au precizat însă că una din cinci companiinu şi-a depus bilanţul pentru anul 2009, astfel că este posibil caunele firme să nu figureze în topurile realizate de ZF.

În ceea ce priveşte companiile care au reuşit să-şi creascăafacerile anul trecut, când economia la nivel naţional s-acon­trac­tat cu 7,1%, cele mai numeroase vin din do­menii precumenergie, farma sau construcţii.

"Nu este exclus ca în anumite domenii să avem două-trei firme pecreştere, dar asta nu înseamnă că sectorul în sine o duce bine",spune Matei Păun, proprietarul firmei de consultanţă pentru fuziunişi achiziţii BAC Investment.

De la 1 la 100 mil. euro

Firma al cărei business a crescut de peste 100 de ori este KDFEnergy, unul dintre cei mai importanţi brokeri de certificate deemisii de gaze cu efect de seră din România. Astfel, dacă în 2008afacerile companiei erau de aproximativ un milion de euro, anultrecut acestea au ajuns la circa 100 de milioane de euro. Companiacontrolată de un român a început să funcţioneze încă din 2002,fiind specializată în domeniul consultanţei pe probleme de energie.Din 2008, KDF Energy intră pe un nou segment de piaţă, cel altranzacţiilor cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră,lucru care va sta la baza creşterii accelerate a afacerilorcompaniei.

"Practic, anul 2009 a însemnat deschi­de­rea pieţei în România.Principalul factor care a stat la baza creşterii a fost dat deprezenţa noastră în mai multe ţări: Ro­mâ­nia, Grecia, Estonia,Letonia, Lituania şi Bulgaria", spune George Brăiloiu, direc­to­rulgeneral al KDF Energy.

Pentru anul acesta, compania îşi pro­pusese o dublare aafacerilor faţă de nivelul atins în 2009, "dar din cauza creşteriicon­cu­renţei şi a scăderii volumului de tran­zac­ţio­nare credemcă ne vom menţine la ni­ve­lul lui 2009", mai spune reprezen­tantulKDF Energy. Compania administrează prin inter­me­diul a 12 angajaţitranzacţiile de certificate de emisii de dioxid de carbon ale unorcom­panii provenind din industria metalurgică, energie, chimie,industria sticlei şi cea a cimentului.

Electronul norocos

Tot din domeniul energie mai vin unele companii precum AlpiqRomenergie, Atel Energy România sau Tinmar - IND. Toate acestecompanii sunt traderi de energie, primii doi fiind deţinuţi deacelaşi grup elveţian Alpiq, în timp ce Tinmar IND este controlatăde omul de afaceri român Augustin Oancea. Primele două companii aucontracte directe de achiziţie de energie semnate cuHidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie aflat înportofoliul statului. Anul trecut au mai crescut şi unele afaceridin construcţii, deşi piaţa s-a contractat cu 17%. Astfel, firmeconduse de oameni de afaceri locali aşa cum sunt Dorinel Umbrărescudin Bacău sau Nelu Iordache, patronul de la Blue Air, au reuşit săcrească, secretul lor fiind faptul că au fost implicate înprincipal în reabilitarea de drumuri naţionale şi străzi dinprincipalele oraşe din ţară.

Medicamente scumpe

O altă industrie care anul trecut a avut o evoluţie pozitivă afost reprezentată de com­paniile farmaceutice. În frunteaierar­hiei a trecut producătorul Sanofi-Aventis, care se află şi pelocul 2 în topul companiilor cu cele mai bune evoluţii din 2009.Rezul­tatele Sanofi au fost influenţate de inte­grarea Zentiva,companie preluată în 2009. Mo­tivul care a stat la baza creşteriiîn va­loare a pieţei farma a fost faptul că anul trecut s-aucomercializat cu precădere produse scumpe.

Maşinile, în criză

De cealaltă parte, companiile care au simţit din plin efectelecrizei vin din domenii precum industria auto, metalurgie,indus­tria chimică sau distribuţia şi producţia de materiale deconstrucţii.

"Este surprinzător că producţia şi distribuţia de materiale deconstrucţii au scăzut în contextul în care unele companii dinconstrucţii au crescut", spune Păun.

Explicaţia constă în faptul că în ultimii ani cei mai mariconstructori specializaţi în infrastructură au investit înpropriile unităţi de producţie de materiale de construcţii şi nu aumai apelat la producătorii de profil.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels