Cine sunt liderii celor mai mari cinci sectoare din economia locală: comerţ, industrie prelucrătoare, transporturi şi depozitare, construcţii, furnizarea de energie electrică şi termică

14 mar 2018 Autor: Dana Ciriperu

♦ Top 1.000 cele mai mari companii din România cuprinde şi analize detaliate ale celor mai mari jucători de pe principalele zece pieţe din economia locală, ierarhia celor mai puternice judeţe ca business, a celor mai mari companii antreprenoriale sau firme care în ultimii cinci ani au raportat cele mai mari rate de creştere ale cifrei de afaceri ♦ În businessul companiilor, de 1.230 mld. lei în 2016, cele mai importante cinci sectoare de activitate sunt comerţul, industria prelucrătoare, transporturile şi depozitarea, construcţiile, furnizarea de energie electrică şi termică. Cele cinci mari industrii adună afaceri de 1.000 de miliarde de lei, 83% din total ♦ Cine sunt cei mai mari 20 de jucători de pe aceste pieţe? 

Topul celor mai mari 20 de companii din comerţ

În topul celor mai mari 1.000 de companii de pe piaţa locală, circa o treime au activităţi în comerţul cu ridicata sau amănuntul. În topul celor mai mari 20 de companii din comerţ îşi fac loc atât companii din comerţul alimentar, cât şi cel cu car­bu­ranţi, medicamente sau cereale, fiind incluse firmele care au codul CAEN cuprins între 45 şi 47.

Cei mai mari 20 de jucători din co­merţul local au terminat anul 2016 cu afaceri cumulate de 108 mld. lei, cu aproape 8% mai mult decât în anul anterior.

Cumpăraţi AICI Anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România

Astfel, 20 de ju­cătorii „ţin în spate“ un sfert din comerţul ro­mânesc, indiferent că este vorba de comerţ cu alimente, car­bu­ranţi sau maşini. Tot cei 20 con­tribuie cu 8% la cifra de afaceri cumulată a tuturor companiilor din economie.

 

Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România

Datorită creşterii puternice a consumului din ultimii ani, comerţul se află şi în 2018 sub auspicii favorabile. Politicile guvernamentale, în principal majorarea salariilor în sistemul public în paralel cu reducerea cotelor de TVA în mai multe etape începând din 2015, s-au reflectat în creşterea cifrei de afaceri din acest sector cu circa 10%, de la an la an.

Marile companii din retail au continuat să se extindă şi să se consolideze, ajungând să deţină 70% din piaţa locală. În ultimii ani, jucătorii care domină comerţul autohton au avut trei abordări principale: hipermarketurile au mizat pe o varietate cât mai mare a produselor, supermarketurile au pariat pe proximitate, deschizând tot mai multe magazine de cartier, iar discounter-ii pe preţul redus.

 

 

Topul celor mai mari 20 de companii din industria prelucrătoare

Cele mai mari 20 de companii din industria prelucrătoare au avut în 2016 o cifră de afaceri cumulată de 75,8 mld. lei, în creştere cu 4,5% faţă de 2015. Unsprezece din primele 20 de fabrici din România sunt „legate: de industria auto, de la producţia de autovehicule (Dacia şi Ford), la componente electrice şi electronice (Continental, Hella) şi până la fabricarea de anvelope (Continental, Michelin şi Pirelli). Automobile Dacia, cea mai mare companie din România, este şi liderul industriei prelucrătoare, cu vânzări de 20,7 mld. lei, în creştere cu 8% anul trecut. Greutatea „Daciei“ în industrie este evidentă, în condiţiile în care rafinăria Rompetrol din Constanţa, cea care se află pe poziţia a doua, a avut afaceri de 8,7 miliarde de lei anul trecut, faţă de cele peste 20 de miliarde de lei raportate de Automobile Dacia. Doar primii trei jucători din industria prelucrătoare au afaceri de cel puţin un miliard de euro.

 

Ciprian Gavriliu, director servicii fiscale, Deloitte România

Cifra de afaceri a industriei auto româneşti s-a triplat în ultimul deceniu, având un aport esenţial la dezvoltarea economiei şi ajungând să reprezinte în 2017 circa 14% din PIB. Alături de cei doi producători de autovehicule - Dacia şi Ford, pe piaţa românească au intrat pe rând toţi marii producători globali de componente şi subansamble auto, care deţin în prezent peste 600 de unităţi de producţie în toată ţara şi angajează mai mult de 200 de mii de salariaţi.

Potenţialul de creştere a sectorului este evident, deşi se confruntă cu două neajunsuri ale României din ultimele două decenii: infrastructura rutieră precară şi lipsa personalului atât calificat, cât şi necalificat.

 

 

Topul celor mai mari 20 de companii din transport şi depozitare

Cele mai mari 20 de com­panii active în dome­niul transportului şi de­po­zitării au avut în 2016 o cifră de afaceri cumu­la­tă de 14,8 mi­liarde de lei, în creştere cu 6,8% faţă de anul precedent. Secto­rul este dominat de com­pa­nii cu acţionariat de stat şi de cele cu capital privat autohton, astfel că din top 20 de com­panii doar cinci sunt controlate de firme cu acţionariat străin.

 

Radu Kubinschi, director consultanţă în management, Deloitte România

Prin poziţia sa geografică, România are o mare oportunitate de a participa la rutele de transport transeuropene de la vest la est,  mai ales  pe axa Rotterdam- Constanţa, de la nord la sud, la proiectul de revitalizare a drumului mătăsii şi, în noul context geopolitic, ca rută de transport al resurselor energetice pentru Uniunea Europeană în vederea reducerii dependenţei de Rusia.

 

 

Topul celor mai mari 20 de companii din construcţii

Cele mai mari 20 de companii din domeniul construcţiilor au înregistrat în 2016 o cifră de afaceri cumulată de 6,7 miliarde de lei, în scădere cu circa 13% faţă de anul precedent. Este singurul mare sector din economia locală unde top 20 de companii raportează afaceri în scădere.  Cea mai mare companie din acest sector a fost anul trecut Strabag SRL, societate cu acţionariat străin care a avut în 2016 o cifră de afaceri de 911 milioane de lei, în scădere cu 13% faţă de anul precedent.  

 

George Mucibabici, preşedinte, Deloitte România

Ce rost au pateneriatele public-privat? Au pentru că, mai ales într-o ţară ca a noastră, cu un buget public insuficient pentru cheltuieli de infrastructură - insuficient şi pentru a garanta împrumuturile pentru eventuala finanţare a acestora pe termen lung -, orice proiect de infrastructură potenţial profitabil în operare ar trebui finanţat în parteneriat public-privat de investitori privaţi, iar resursele aferente ar putea fi eliberate pentru realizarea altor obiective sociale neprofitabile, dar atât de necesare în dezvoltarea societăţii noastre în educaţie, sănătate, servicii publice şi alte domenii.

 

 

Topul celor mai mari 20 de companii din energie electrică şi termică

Cele mai mari 20 de com­pa­nii din sectorul energiei elec­trice şi termice au ter­minat în 2016 cu afaceri cu­mu­late de aproape 41 de mi­liar­de de lei, adică duc în spate peste 3% din totalul busi­nessului românesc. Busi­nes­sul celor mai mari 20 de com­panii din energie a cres­cut cu 3,5%, sărind de pragul de 40 mld. lei. Saltul a fost sus­ţinut însă în principal de o sin­gură companie, Tinmar Energy, după ce businessul firmei a sărit de la nici 200 de milioane de lei la peste 2,3 mld. lei.

 

Răzvan Nicolescu, lider pentru industria de energie şi resurse naturale Deloitte România

Atât pentru sectorul energiei electrice, cât şi pentru cel al energiei termice, 2018 se profilează ca un an de cotitură. Este primul an în care vom simţi efectele liberalizării preţului energiei electrice la clienţii casnici şi ultimul an în care subvenţionarea energiei termice în sistem centralizat se va aplica egal tuturor consumatorilor, indiferent de venituri.

Ar fi ideal ca mecanismele de piaţă, actuale sau viitoare, să funcţioneze astfel încât preţurile energiei electrice şi termice să fie rezonabile pentru clienţi şi sustenabile pentru ceilalţi participanţi din lanţul valoric: producători, transportatori/distribuitori şi furnizori.

Cumpăraţi AICI Anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.03.2018

 
Cuvinte cheie:
liderii economiei locale
, constructii
, investitii
, transport
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide