Construcţiile, sector ce ar fi trebuit să fie un motor pentru economie, se află într-un declin continuu de la începutul anului, în condiţiile în care statul a decis să direcţioneze banii către salarii şi pensii în detrimentul investiţiilor. Cheltuielile de personal ale statului au crescut cu 3,4% în primul semestru al acestui an, la 23,9 mld. lei (5,4 mld. euro), în timp ce cheltuielile cu investiţiile s-au ridicat 9,6 mld. lei (2,2 mld. euro), în scădere cu 21% potrivit datelor de la Finanţe. În acest context, lucrările inginereşti (de infrastructură) s-au prăbuşit cu aproape 27% în primele şase luni.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cel mai mare furnizor de lucrări de infrastructură din România, cu un buget anual de 1,5 miliarde de euro, a cheltuit în prima jumătate a anului doar o cincime din banii pe care îi are la dispoziţie pentru investiţii anul acesta.
Astfel, cheltuielile de capital ale CNADNR s-au ridicat în primul semestru al acestui an la circa 1,3 miliarde de lei (292 mil. euro), în scădere cu peste 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cheltuielile făcute în acest interval ar însemna 40% din banii alocaţi primului semestru dacă se ia în considerare că CNADNR ar avea un plan de cheltuieli împărţit în mod egal pentru fiecare semestru.
Scăderea drastică a sumelor pe care CNADNR le-a cheltuit arată dimensiunile dezastrului din construcţiile de infrastructură, un domeniu cu potenţial de a crea zeci de mii de locuri de muncă şi de a stimula, în aval, şi alte industrii, dar pe care statul pare să-l fi pus într-un con de umbră.
„Sunt puţini bani, dar măcar să îi folosim cu cap. Există o ruptură formidabilă între ce se petrece în cadrul CNADNR şi ce se întâmplă în realitate. E o problemă de management“, spune Nicolae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii a Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.
Anul trecut, deşi România a avut o creştere economică de 3,5%, industria construcţiilor nu a avut niciun aport la acest avans al PIB-ului, care în schimb a fost susţinut de agricultură şi exporturi. În câteva zile, Statistica va anunţa evoluţia PIB în primul semestru al anului 2014, însă având în vedere rezultatele negative ale lucrărilor de construcţii din primele şase luni, cel mai probabil industria construcţiilor va avea un impact nefavorabil asupra creşterii economice.
„Mă aşteptam ca fiind vorba de un an electoral, lucrările de infrastructură să prindă avânt. Nu se întâmplă acest lucru şi ne pune pe gânduri cu privire la competenţa şi managementul acestei companii de drumuri (CNADNR – n.red.). Fonduri suficiente nu vom avea niciodată pentru a realiza tot, important este însă cum sunt gestionaţi banii“, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.
În ciuda declinului evident al investiţiilor realizate de CNADNR, statul motivează această scădere prin faptul că anul trecut a plătit arierate, adică lucrări realizate înainte de 2013, pe care anul acesta nu mai este însă nevoit să le achite.
„În 2013 s-au plătit arierate, iar în 2014 nu a mai fost nevoie (să se plătească arierate – n.red.), pentru că s-a ajuns cu plăţile la zi. Pe ansamblul anului, se va cheltui mai mult, de aceea nici nu am intervenit la rectificare prin reducerea cofinanţărilor de fonduri europene sau tăierea reţinerii de 10% (potrivit legii finanţelor publice, ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate prin legea bugetară anuală după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente – n.red.)“, spune Liviu Voinea, ministrul bugetului.
Pe site-ul Ministerului de Finanţe se precizează că în primele şase luni ale anului 2013, CNADNR a plătit arierate de circa două miliarde de lei (450 mil. euro).
„Plata arieratelor este doar un pretext. Într-adevăr, în 2013 s-au plătit arierate, însă între timp nu au mai pornit lucrări noi, astfel că de data aceasta chiar se poate vorbi de o tăiere a investiţiilor“, spune analistul financiar Dragoş Cabat.
În prima parte a anului, o serie de lucrări de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcţiilor au fost amânate.
Spre exemplu, autostrada Comarnic -Braşov, prima şosea construită în concesiune de statul român, are investitori privaţi de mai bine de jumătate de an, însă nici până acum contractul de concesiune nu a fost semnat, în contextul în care încă se aşteaptă aprobarea finanţării din partea băncilor comerciale şi a instituţiilor internaţionale de finanţare.
Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde recent statul a reziliat trei contracte de construcţie încheiate în urmă cu câţiva ani, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanţare. Rezilierea contractelor înseamnă reluarea licitaţiilor şi, în consecinţă, amânarea termenelor de începere a lucrărilor şi a efectelor pozitive pe care astfel de proiecte le pot avea în industria construcţiilor.
CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF cu privire la scăderea drastică a cheltuielilor de capital în primele şase luni ale acestui an şi cu privire la estimările privind evoluţia acestor cheltuieli în semestrul al doilea din 2014.
Piaţa locală a construcţiilor a ajuns anul trecut la o valoare de 9,6 mld. euro, în scădere cu circa 40% faţă de perioada de boom.
Construcţiile au avut o contribuţie de 7,9% în PIB anul trecut, în contextul în care în 2008 aveau o pondere de 11% şi contribuiau cu o treime la creşterea economică de la acea vreme, care ajungea la peste 7%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor transmise de INS.
Anul trecut, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,6% comparativ cu anul anterior. În aceeaşi perioadă, lucrările inginereşti (de infrastructură) au înregistrat un declin de 1,9%, în contextul în care statul a redus investiţiile de stat cu circa 7,5%, iar fondurile europene pentru infrastructura de transport au fost blocate în primul semestru al lui 2013.
Proiecte rutiere pe care CNADNR le-a amânat În primul semestru al acestui an
Autostrada Comarnic - Braşov
Autostrada de 53 de kilometri încă aşteaptă să găsească finanţare, la peste jumătate de an de la momentul la care au fost anunţate numele investitorilor privaţi care o vor realiza în concesiune, francezii de la Vinci, grecii de la Aktor şi austriecii de la Strabag. La începutul anului, premierul Victor Ponta îi transmitea fostului ministru al transporturilor Dan Şova că în aprilie trebuie să se „urce pe excavator sau pe buldozer, numai să-i dăm drumul odată”. De asemenea, în ultimele luni Şova susţinea că în luna iunie a acestui an contractul de concesiune ar urma să fie semnat. Noul termem oferit de actualul ministru al transporturilor, Ioan Rus, este toamna acestui an, când se va decide dacă contractul de concesiune va fi semnat cu investitorii privaţi selectaţi în urmă cu mai bine de jumătate de an sau procedura de licitaţie va fi reluată.
Primii 6,5 kilometri ai autostrăzii Bucureşti - Ploieşti
Tronsonul de 6,5 kilometri ai autostrăzii Bucureşti - Ploieşti, care se întinde între şoseaua Petricani şi centura Capitalei, a rămas recent fără constructor, după câţiva ani în care finanţarea pentru construirea acestui sector de drum a fost redusă. În urmă cu aproape două luni, fostul ministru al transporturilor Dan Şova spunea că a trimis notificarea de reziliere a acestui contract către italienii de la Pizzarotti şi că proiectul va fi relicitat, urmând să fie finalizat la sfârşitul anului 2015.
Inelul de centură sud al Capitalei
La începutul acestei veri, CNADNR a reziliat cele trei contracte încheiate în urmă cu câţiva ani pentru reabilitarea centurii de sud a Capitalei. Contractele nu s-au putut derula în lipsa alocărilor financiare. Fostul ministru al transporturilor Dan Şova spunea că se vor reface licitaţiile pentru închiderea inelului de sud al centurii Capitalei, între Autostrada Bucureşti - Piteşti şi Autostrada Soarelui.
Autostrada Nădlac - Arad, lot 2
Construirea tronsonului de 16,7 kilometri între Pecica şi Arad a fost din nou scoasă la licitaţie la începutul lunii iunie după ce CNADNR a reziliat contractul de execuţie a acestei autostrăzi în vara anului trecut, în contextul în care constructorul şoselei, firma austriacă Alpine, a intrat în faliment la nivel internaţional şi în insolvenţă pe plan local. Astfel, după reziliere, CNADNR a mai aşteptat încă aproape un an până să caute un nou constructor pentru acest tronson. Deocamdată nu au fost anunţaţi câştigătorii licitaţiei.
Cine este şeful companiei care se ocupă de autostrăzi şi drumuri naţionale
Narcis Neaga (foto) conduce CNADNR de aproape un an, fiind numit în locul lui Mircea Pop, predecesorul său care a fost demis din funcţie. Anterior, Neaga a fost director adjunct al diviziei de concesiuni în cadrul instituţiei, poziţie din care CNADNR l-a suspendat în 2012 şi l-a cercetat disciplinar după ce în documentaţia de selectare a consultantului pentru autostrada Comarnic-Braşov au fost trecute printre cerinţe un autoturism de 25.000-30.000 de euro şi 30.000-40.000 de euro pentru instruirea angajaţilor CNADNR.
CNADNR şi-a schimbat conducerea destul de des, numai în ultimii patru ani având şapte directori. În octombrie 2010 Dorina Tiron, care ocupa funcţia de director al companiei de autostrăzi, a fost demisă de fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu pe motiv că ar fi manageriat defectuos instituţia. În locul său a fost numit Liviu Costache, care a demisionat însă după doar jumătate de an, invocând motive personale, de sănătate. A urmat Daniela Drăghia, care din martie 2011 până în mai 2012 a stat la cârma CNADNR până şi-a dat demisia. Ulterior, timp de o lună CNADNR a fost condusă, prin preluare de atribuţii, de către Ionuţ Maşala, director adjunct economic al companiei. A urmat Mihail Başulescu, care a stat doar două săptămâni la şefia CNADNR, fiind urmat de Mircea Pop, care a condus instituţia timp de un an începând din vara lui 2012. Ulterior, locul său a fost luat de Narcis Neaga.
