Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu exercită presiuni asupra pieţelor energetice şi poate avea efecte directe asupra economiei României, prin creşterea inflaţiei, menţinerea dobânzilor la niveluri ridicate şi riscuri pentru securitatea aprovizionării cu energie, arată o analiză realizată de Coface.
Un studiu publicat de Banca Centrală Europeană în decembrie 2025, arată că o creştere de 10% a costului energiei poate genera un impact direct de aproximativ 0,3 puncte procentuale asupra inflaţiei, la care se poate adăuga un efect indirect de până la 0,2 puncte procentuale dacă şocul persistă. Chiar înaintea izbucnirii recente a conflictului militar dintre Statele Unite, Israel şi Iran, BNR majorase deja prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3,7% la 3,9%. În plus, scumpirea bruscă a gazelor naturale, ale căror cotaţii s-au dublat faţă de 1 ianuarie pe pietele europene, prezintă riscuri majore suplimentare pentru creşterea preţurilor.
Persistenţa presiunilor inflaţioniste limitează spaţiul pentru relaxarea politicii monetare şi ar putea amâna reducerea dobânzilor. În acest context, randamentele titlurilor de stat româneşti pe termen lung au urcat luni dimineaţă la 7,12% pentru maturitatea de 10 ani, cel mai ridicat nivel din toamna anului 2025, ceea ce implică costuri mai ridicate de finanţare pentru stat şi companii.
Potrivit analiştilor Coface, mediul economic tensionat afectează două motoare importante ale economiei: consumul şi industria.
Creşterea preţurilor la energie şi incertitudinile geopolitice reduc încrederea consumatorilor şi erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor. În acelaşi timp, industria este afectată de majorarea costurilor pentru materii prime energetice, existând riscul unei scăderi bruşte a producţiei industriale în cazul unor întreruperi ale fluxurilor de aprovizionare.
“Conflictul din Orientul Mijlociu generează efecte de contagiune puternice asupra economiei României, principalul canal de transmisie fiind vulnerabilitatea pieţei energiei. Şocurile se resimt la nivel macroeconomic şi sectorial, influenţând direct stabilitatea preţurilor, dobânzile, creşterea economică şi siguranţa aprovizionării,” spune Bogdan Nichişoiu, Regional Enhanced Information Manager.
Pe fondul acestor evoluţii, perspectivele economice rămân fragile. Economia României a intrat într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025, iar prognoza de creştere economică de aproximativ 1% pentru 2026 este deja pusă sub semnul întrebării.
La nivel global, o creştere prelungită a preţului petrolului ar putea genera un nou şoc macroeconomic. Potrivit Coface, o majorare de 15 dolari a preţului Brent ar putea reduce creşterea economică globală cu aproximativ 0,2 puncte procentuale şi ar putea adăuga aproape 0,5 puncte procentuale la inflaţie.
Într-un astfel de scenariu, riscul apariţiei unei perioade de stagflaţie – caracterizată prin creştere economică slabă şi inflaţie ridicată – ar redeveni o ameninţare pentru economia globală şi pentru comerţul internaţional.
