♦ Banca Transilvania a adus la Budapesta peste 20 de companii româneşti pentru a deschide o poartă de discuţie în extinderea pe piaţa ungară.
De la Bucureşti, de foarte multe ori avem percepţia macro că firmele româneşti, ca antreprenorii români, fac afaceri numai în România şi că prezenţa lor, până la urmă, prezenţa României pe pieţele externe este nesemnificativă, aproape de zero, spre deosebire de firmele din Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, ca să nu mai vorbim de Austria, care au intrat, care au „invadat“ România în aproape toate sectoarele economice.
Câteodată această percepţie macro este diferită de realitatea micro, cea care nu prea se vede, pentru că extinderea externă, prin toate formele ei, începând de la relaţii comerciale până la achiziţii de active şi de firme, este făcută pe cont propriu, în afara unui cadru instituţional sau diplomatic, unde statul român să fie prezent, aşa cum multe state europene sunt extrem de prezente în România, apărând interesele propriilor firme care au intrat pe piaţa românească.
Până miercuri, 15 octombrie – când am participat la Budapesta, la Ambasada României din Ungaria, la o discuţie economică şi de business între ambasadorul României, managementul Băncii Transilvania şi mai mult de 20 de companii antreprenoriale româneşti care au deja interese în Ungaria sau vor să aibă – nu am ştiut că Sinergy Construct, o firmă înfiinţată în România în 2001, de doi antreprenori turci, a ajuns unul dintre cei mai mari contractori generali din Ungaria, având la activ construcţia mai multor fabrici pe piaţa ungară pentru diverşi clienţi, ca să nu mai vorbim de participarea la lucrările pentru Hungaroring, circuitul de Formula 1 de lângă Budapesta.
„Suntem extrem de prezenţi pe piaţa din Ungaria, am făcut multe fabrici pentru companii multinaţionale mari, cum ar fi Samsung, iar acum construim fabrici pentru investitorii chinezi“, a spus Umut Guney, general manager, Synergy Ungaria, vorbind în română.
George Gemeniuc, director în cadrul grupului Aquila, companie listată la Bursa de Valori Bucureşti, a spus că „Ungaria a fost o piaţă ţintă de extindere pentru grup şi de aceea am cumpărat o companie de distribuţie din Ungaria, Kitax Kf., iar acum suntem în proces de integrare şi extindere pe piaţă“.
„Prin această achiziţie noi am intrat în Ungaria pe cont propriu, nu ne-am gândit să solicităm ajutorul ambasadei, dar este bine de ştiut pentru viitor.“
Janos Miklos, reprezentantul în Ungaria al Rottaprint din Cluj, o tipografie de etichete, spune că operaţiunile merg destul de bine aici, dar este o piaţă total diferită de piaţa românească.
Bogdan Crăciunaş, directorul financiar al Teraplast Bistriţa, a explicat ce înseamnă o extindere în străinătate pentru o companie românească: „Noi am început cu o achiziţie în Republica Moldova, apoi am cumpărat o companie din Austria, care are două capacităţi de producţie în Ungaria şi de care eram interesaţi, ne-am dus în Croaţia, iar acum ţintim să intrăm pe piaţa germană“.
Am avea nevoie să vină cu noi şi băncile româneşti, Banca Transilvania, cu care lucrăm, pentru că avem nevoie de capital de lucru în ţările şi pe pieţele unde facem achiziţii. Dacă Banca Transilvania ar fi în Ungaria, ne-ar fi mult mai uşor să finanţăm activitatea fabricilor de aici, a spus el.
Mircea Oltean, principalul acţionar şi CEO al IRUM Reghin, o companie care fabrică tractoare, spune că sunt prezenţi în Ungaria din 2009, dar astăzi a fost prima vizită pe care a făcut-o la Ambasada României din Ungaria.
Câteodată drumul de intrare pe piaţa din Ungaria a fost mai neted decât în România, a spus el.
Gheorghe Silaghi, proprietarul Rozoti Oradea, un transportator cu afaceri de 40 de milioane de euro pe an, a spus că este prezent pe piaţa ungară de 16 ani, dar este o piaţă diferită de piaţa românească.
Grupul Autonom, care închiriază maşini, este prezent în Debrecen, în Budapesta, iar acum în Gyor, iar Rakosi Miklos-Zsolt, regional manager pentru Ungaria, spune că „activitatea noastră necesită capital şi am avea nevoie de mai multă finanţare“.
Una dintre problemele puse pe masă la discuţie a fost aceea că nu prea se pot utiliza liniile de credit din România pentru a finanţa activitatea curentă din alte ţări, ceea ce ar fi o problemă, pentru că se discută mult mai greu cu băncile din ţara respectivă.
Adrian Istrate, administrator, Airborne Global din Constanţa, o firmă de transport, a spus că este în discuţie pentru achiziţia unei firme din Ungaria din acest sector, ca parte a unui plan de extindere a grupului în mai multe ţări.
„Toţi pornim de la premisa că în ambasadele noastre nu găsim sprijin, dar câteodată nu este aşa. Activitatea de transport este extrem de complexă şi am avut clienţi din România pe zona cargo, care au plecat pe aeroportul din Budapesta, unde operaţiunile sunt mai puţin complicate, mai puţin birocratice şi unde chiar s-au introdus roboţi de vămuire“, a menţionat el.
Csaba Bodo, proprietarul Hope Speed din Sfântul Gheorghe, un transportator cu produse periculoase, spune că: „Sperăm ca în viitor să ne putem extinde în Ungaria, dar trebuie să facem analize serioase, având în vedere lumea de astăzi“.
Elis Pavaje, unul dintre liderii pieţei din România, încearcă acum să impună brandul Elis pe piaţa din Ungaria.
O problemă invocată de companiile din industria alimentară, producători de brânzeturi şi carne din zona Harghita - Covasna, este că foarte greu pot intra în magazinele şi în lanţurile de retail din Ungaria, poate chiar mai greu decât în România, deşi, paradoxal, vorbesc aceeaşi limbă, „maghiara“.
Un producător de lemn din Reghin a spus că vrea să deschidă o firmă de prelucrare de lemn în Ungaria, uitându-se de mai mult timp la terenuri pentru amplasament.
Gyula Csermely, medic şi managing director pentru operaţiunile grupului MedLife în Ungaria, a povestit despre experienţa foarte bună pe care a avut-o cu Mihai Marcu, principalul acţionar şi CEO al MedLife, când acesta a decis să intre în Ungaria şi i-a cumpărat clinica.
„Noi avem o cooperare foarte bună cu MedLife, încercăm să ne extindem în Ungaria şi câteodată sunt invidios pe dezvoltarea sectorului de sănătate în România, prin intermediul clinicilor private, ceea ce în Ungaria se întâmplă mai puţin.“
Gabriel Şopandă, ambasadorul României în Ungaria, a spus că intenţia lui este de a creşte schimburile comerciale între cele două ţări, de a fi un centru de informaţii pentru companiile româneşti care vor să intre pe piaţa ungară.
„Ungaria este al treilea partener comercial al României, pe export şi import, cu schimburi comerciale de 15 miliarde de euro, iar odată cu Schengen ne aşteptăm la o creştere de 10-12%. Invităm companiile româneşti să iasă din România şi să intre şi pe piaţa din Ungaria. Credem că putem ajuta companiile româneşti mai mult. De obicei, firmele româneşti nu au în vedere să treacă pe la ambasadă, dar să ştiţi că noi putem ajuta la intrarea pe o piaţă“.
Conform unui raport al Băncii Transilvania, în România sunt 15.000 de companii cu capital maghiar, în timp ce în Ungaria sunt 7.000 de companii cu capital românesc. Cele mai mari cinci companii româneşti prezente în Ungaria sunt: eMag, MedLife, TeraPlast, AROBS, TTS.
Exporturile României în Ungaria au fost de 4,9 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile Ungariei în România au fost apriape duble, de 8,38 de miliarde de euro.
Ömer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a spus: „Vrem să promovăm mai mult relaţiile economice şi de business între cele două ţări, încercăm să facem mai mult, iar dincolo de transferurile bancare încercăm să intrăm şi pe zona de trade finance şi chiar M&A, adică fuziuni şi achiziţii. În ultimul timp vedem mai multe solicitări din partea companiilor româneşti care vor să iasă în afară şi să vedem cum le putem susţine. Deschiderea unei bănci într-o altă ţară este o operaţiune destul de costisitoare, înseamnă capital, înseamnă asumarea unor riscuri şi este destul de greu dacă nu ai o anumită dimensiune. Noi înţelegem solicitările clienţilor noştri şi acum încercăm să vedem cum putem fi prezenţi pe pieţe, poate printr-un birou, poate printr-un hub, dar cel puţin acum nu putem veni cu o bancă“.
Banca Transilvania este prima bancă din România, poziţie pe care a dobândit-o în ultimul deceniu prin achiziţia mai multor bănci, printre care şi OTP Bank România, care era deţinută de OTP, cea mai mare bancă din Ungaria.
Tiberiu Moisă, vicepreşedinte, Banca Transilvania, spune că antreprenorilor români le trebuie mai multă încredere să iasă pe pieţele externe, dar înainte de toate trebuie să aibă o bază puternică în ţară şi resurse financiare pentru extindere, chiar şi în situaţia în care la început poţi să pierzi.
„Totuşi, în ultimii 15 ani s-au schimbat foarte multe lucruri în economie, în businessul din România, antreprenorii români sunt mult mai puternici şi ar trebui să se gândească mai mult la pieţele externe. Se spune că noi nu avem vocaţie de internaţionalizare sau că aceasta se manifestă mai timid, dar eu cred că putem schimba această percepţie prin extinderi concrete. Companiile româneşti au produse şi servicii care pot să facă faţă pe piaţa externă.“
