În România sunt înregistrate peste 6.000 de farmacii, însă dintre acestea aproape 4.500 sunt active cu adevărat, iar marja de profit a unei farmacii locale nu este suficient de mare pentru un business sustenabil, este de părere Robert Popescu, CEO al A&D Pharma, cel mai mare grup din industria locală de medicamente (care include, printre altele, distribuitorul Mediplus şi farmaciile Sensiblu). În ceea ce priveşte businessul distribuitorilor de medicamente, specialiştii spun că piaţa se va consolida şi că vor exista 3- 4 mari jucători, acestea au fost principalele concluzii ale panelului „Tendinţe în distribuţia şi retailul de medicamente“ din prima zi a ZF Pharma Summit.
„Farmaciile au o marjă de profit de 13-14%, printre cele mai mici din Europa. Există o contracţie verticală de marjă, care face ca sumele transferate ca discount către farmacii să se diminueze. Dacă farmaciile se bazează pe marja reglementată de stat, nu vom avea nici farmacii, nici lanţuri. (...) Dacă lanţurile nu mai reuşesc să stea pe profit, e un semnal foarte serios şi ar trebui ca cei care reglementează marjele să se sesizeze“, a spus Robert Popescu.
Deşi farmaciile noi se înfiinţează în funcţie de criteriul demografic, numărul unităţilor a crescut cu 6,5% pe an, iar cifra lor de afaceri a crescut cu 2,4% pe an, a explicat Clara Popescu, vicepreşedinte în cadrul Colegiului Farmaciştilor. „Această creştere a venit la pachet cu creşteri ale cheltuielilor farmaciilor: salariile din sistem au crescut semnificativ, la fel şi chiriile. Multe mutări de farmacii se realizează pentru că farmaciile respective nu au avut vad, iar acest lucru e perceput ca o creştere a cererii în piaţa imobiliară“, a mai spus Clara Popescu. Ea a adăugat că, în medie, farmaciile din România au o cifră de afaceri de 300.000 de euro pe an, printre ultimele locuri din Europa. De asemenea, ea a mai spus că deşi nu se mai pot deschide farmacii noi din punct de vedere legal în marile oraşe, totuşi acest lucru se întâmplă.
„Farmaciştii îşi doresc de la guvernanţi să poată să aibă o activitate viabilă economic. Sistemul de preţuri trebuie regândit astfel încât să permită generarea de profit pentru farmacii“, a adăugat Clara Popescu. În opinia sa, scopul reformării sistemului sanitar trebuie să fie eficientizarea consumului de medicamente şi nu diminuarea lui. În ceea ce priveşte situaţia distribuitorilor de medicamente, Iulian Trandafir, directorul general al distribuitorului de medicamente Farmexpert, a spus că de câţiva ani încoace se încearcă o creştere a consumului de produse generice, care însă nu se realizează şi că o astfel de trecere ar însemna costuri mai mari pentru distribuitori.
„Consolidarea pieţei farma este evidentă, iar în România este loc pentru trei, maximum patru distribuitori importanţi. Este o anomalie a pieţei locale faptul că sunt atât de multe depozite, dat fiind preţul aplicat în România. Motivul este exportul către alte ţări. Volumul de export paralel variază între 450 şi 600 de milioane de euro în 2012, iar respectivele medicamente vin în România şi pleacă înapoi în Europa. Unele firme de distribuţie sunt înfiinţate special pentru exportul paralel de medicamente, a mai spus directorul Farmexpert.
„Exportul paralel masiv se face de către distribuitorii foarte mari care importă medicamentele de la producător. A doua parte este reprezentată de aceste depozite. În România sunt aproximativ 450 de licenţe de distribuţie, dintre care nu cred că sunt 150 pentru distribuţia din România. Restul se ocupă numai de acest export paralel.
Din punct de vedere tehnic, businessul jucătorilor de pe piaţa farma din România, prin comparaţie cu alte industrii, este rezonabil, iar distribuţia de medicamente are o performanţă remarcabilă, a spus Liviu Drăgan, directorul general al producătorului local de software TotalSoft.
„Fără existenţa lanţurilor într-o ţară săracă aşa cum este România, organizarea pentru distribuţia medicamentelor ar fi fost mult mai dificilă din punct de vedere tehnic. Businessul jucătorilor din farma formează o piaţă foarte efervescentă. Simţim o cerere permanentă din partea acestui domeniu“, a adăugat Drăgan.
Legat de taxa clawback, una dintre problemele distribuitorilor de medicamente, Curtea Constituţională a decis că pentru perioada 2010-2011 taxa clawback reprezenta dublă impozitare, având în vedere faptul că se stabilea în funcţie de TVA, a spus Răzvan Dincă, partener în cadrul firmei Răzvan Dincă & Asociaţii.
„S-a spus că este un an minunat pentru industria farmaceutică, iar aici a contribuit şi jurisprudenţa, pentru că instanţele au anulat sau suspendat notificarea clawback pe 2010- 2011. Curtea Constituţională a constatat că de vreme ce ordonanţa stabilea că taxa clawback se stabileşte şi în funcţie de TVA, ea reprezenta o dublă impozitare, şi a desfiinţat modul legal în care era alcătuită această taxă“, a spus Dincă. „Pentru anul 2011 şi începutul lui 2012, plata clawback e pusă serios sub semnul întrebării“, a mai spus el.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
