Companii

Concluziile conferinţei de taxe a PwC România: Mediul de afaceri trebuie lăsat să-şi rezolve problemele fără a fi sancţionat. Legea prevenţiei poate spori gradul de colectare la buget

De la stânga la dreapta: Daniel Anghel (PwC), Ionuţ Simion (PwC), Ionuş Mişa (Ministerul Finanţelor) şi Mihaela Mitroi (PwC) au discutat despre viziunea guvernului privind politicile economice şi fiscale şi dificultăţile cu care se confruntă în practică specialiştii din domeniul financiar

Autor: Adelina Mihai, Anelis Baciu

16.02.2017, 00:08 1414

Legea prevenţiei, prin care companiile sunt lăsate să-şi rezolve problemele fiscale într-un anumit interval de timp stabilit de autorităţi, este un act normativ aşteptat cu mare interes de către mediul de afaceri. Totuşi, legea nu va fi gata până pe 23 februarie, cum era programat, avertizează oficialii Finanţelor.

Legea prevenţiei, actul normativ prin care se doreşte încurajarea companiilor să-şi plătească taxele la stat chiar dacă au avut probleme cu plata acestora în trecut, ar putea conduce la o îmbunătăţire a gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat, spun consultanţii fiscali.

„Odată cu implementarea legii prevenţiei va exista un plan de conformare şi în baza acestui plan con­tribuabilul îşi va rezolva problemele fără să fie san­cţio­nat. Este binevenită o lege a prevenţiei, orice formă de cooperare cu contribuabilul este binevenită în general. (...) Programele de conformare voluntară limitate în timp ajută contribuabilul să-şi îndeplinească obligaţiile fiscale fără să-l penalizeze pe durata programului. Aceste programe nu fac altceva decât să susţină atât ad­ministraţia fiscală, cât şi contribuabilul. Totodată, programele de conformare voluntară îmbunătăţesc colec­tarea“, a spus Mihaela Mitroi, liderul Departa­mentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România, în cadrul conferinţei anuale de taxe organizate de PwC.

Deşi legea prevenţiei trebuia finalizată în primul trimestru al acestui an, nici consultanţii fiscali, dar nici reprezentanţii autorităţilor nu consideră acest termen realist.

„Termenul de 23 februarie pentru legea prevenţiei mi se parte foarte optimist. Dacă vrem să facem un lucru cu adevărat serios şi profesionist, fără să revenim ulterior cu corecţii, cred că acest termen trebuie împins. Suntem deja în discuţii la nivelul comsiei de lucru care se ocupă de această lege, a fost un mic declic odată cu demisia lui Florin Jianu (fostul ministru al IMM-urilor şi al mediului de afaceri), dar în continuare cred că nu ne vom încadra în acest termen“, a spus Ionuţ Mişa, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice.  El spune că îşi doreşte ca aceasta să fie o lege cât mai bună, iar în acest sens oficialii ministerului au organizat întâlniri cu cei din alte instituţii ale statului care aplică sancţiuni.

Deşi nu crede că legea prevenţiei va fi gata la timp, secretarul de stat din Finanţe este convins că noul cod economic (care va reuni sub aceeaşi umbrelă câteva legi mari precum Codul fiscal sau Codul de procedură fiscală) va fi finalizat în luna aprilie.

„Procesul a început deja, suntem în grafic. Vom avea codul economic în aprilie. Termenul este destul de scurt într-adevăr, dar suntem optimişti“, a mai spus Mişa.

Pe de altă parte, Dan Dascălu, partener în cadrul casei de avocatură D&B David & Baias, a afirmat că şi acest termen este nerealist.

„Până în aprilie nu este suficient timp nici măcar pentru a numerota toate actele într-unul singur. Trebuie să existe o dezbatere de substanţă, să fie rezolvate mai întâi problemele din legislaţia sectorială şi apoi să existe o unificare“, a zis Dan Dascălu. 

În ceea ce priveşte măsurile de reduceri de taxe promise în programul de guvernare, Ionuţ Mişa a spus că toate vor fi adoptate, şi anume: reducerea TVA la 18% din 2018 (faţă de 19% în prezent), impozit 0 pe dividende (faţă de 5% în prezent), TVA 0 la achiziţia de locuinţe, impozitul pe venit redus de la 16% la 10% şi reduceri de taxe la contribuţii sociale.

„În acest moment, credem că, cu măsurile legislative care vor fi implementate anul acesta, vom reuşi să realizăm veniturile stabilite în bugetul pentru anul 2017“, a mai spus Ionuţ Mişa.

O altă problemă discutată în cadrul evenimentului a fost legată de termenul foarte scurt până la care companiile trebuie să întocmească dosarele de preţuri de transfer, care trebuie să fie finalizate odată cu depunerea situaţiilor financiare.

„În prezent companiile din categoria marilor contribuabili au obligaţia de a depune dosarul de preţuri de transfer până la data 25 martie a fiecărui an. Este foarte important pentru o companie să se aplece pe întocmirea dosarului de preţuri de transfer după ce îşi finalizează declaraţiile de impozit şi situaţiile financiare. Le recomandăm companiilor să fie atente la bazele de date care le folosesc pentru întocmirea preţurilor de transfer, majoritatea folosesc o baza de date diferită de cea a ANAF-ului, care este mai scumpă“, a spus Ionuţ Simion, country managing partner în cadrul PwC România.

La rândul său, Ionuţ Mişa a precizat că firmele sunt obligate să întocmească dosarul preţurilor de transfer, dar acesta nu se depune, ci se prezintă la solicitarea organului de control.

„În piaţa consultanţilor fiscali există multe persoane capabile să creeze aceste dosare, iar noi ne bazăm pe mediul de business din această industrie pentru întocmirea acestora şi suntem dispuşi să acordăm asistenţă contribuabililor în această zonă. O să analizăm termenul de 25 martie, să vedem în ce măsură termenul este realist pentru contribuabili. Ar fi extrem de important să luăm în legislaţia românească şi componenta de negociere a preţurilor de transfer, cum există în toate ţările civilizate, pentru că astăzi totul de tranşează în instanţă. Am să discut să vedem dacă se poate ca acest termen să nu fie bătut în cuie sau să nu genereze sancţiuni până în momentul în care se va depune dosarul de preţuri de transfer. O să discut cu preşedintele ANAF să vedem dacă va exista sancţiune dacă nu e gata la timp“, a mai spus Ionuţ Mişa.

El a mai spus că, din punctul său de vedere, această obligaţie de a întocmi dosarul preţurilor de transfer odată cu data depunerii bilanţului la Ministerul de Finanţe reprezintă un element care poate intra fără discuţie la legea prevenţiei.

 
 

Mihaela Mitroi,

liderul departamentului de consultanţă fiscală

şi juridică, PwC România

 

Începutul de an a fost agitat, s-au produs multe modificări fiscale. Unele, precum eliminarea taxei pe stâlp, reducerea TVA-ului, ne-au arătat că se ţine cont de dorinţele mediului de afaceri. Au fost însă şi măsuri neaşteptate precum eliminarea plafonului la contribuţiile sociale.

Implementarea legii prevenţiei este importantă, este un pas înainte. România nu este singura ţară care s-a gândit la această lege, prevenţia se dezbate de ani de zile la nivel european. Este mai uşor să încurajezi cooperarea, conformarea, prevenţia din perspectiva costurilor. Multe ţări sunt deja în astfel de programe. Practic, odată cu implementarea prevenţiei va exista un plan de conformare şi în baza acestui plan contribuabilul îşi va rezolva problemele fără să fie sancţionat. Este binevenită o lege a prevenţiei, orice formă de cooperare cu contribuabilul este bine venită în general. Dacă se pot introduce la nivel local, pe lângă legea prevenţiei, şi programe de conformare voluntară, ar fi un plus. Programele de conformare voluntară limitate în timp ajută contribuabilul să-şi îndeplinească obligaţiile fiscale fără să-l penalizeze pe durata programului. Aceste programe nu fac altceva decât să susţină atât administraţia fiscală, cât şi contribuabilul. Totodată, programele de conformare voluntară îmbunătăţesc colectarea.

 
 
 

Ionuţ Mişa,

secretar de stat, Ministerul Finanţelor

 

Reducerea TVA la 18% (faţă de 19% în prezent - n.red.) este o măsură prevăzută în programul de guvernare şi cu siguranţă se va realiza, fără să existe creşteri ale altor taxe.

Nu este cazul să discutăm despre cota progresivă de impozitare.

Vom reduce cota pe dividende la 0%, faţă de nivelul actual de 5%, şi vor fi reduceri şi în domeniul contribuţiilor de asigurări sociale. Impozitul pe dividende 0 va revigora piaţa bursieră şi ne va face mai atractivi, astfel încât să aducem mai mulţi investitori în România.

Impozitul pe venituri se va reduce de la 16 la 10%, aceasta fiind o altă măsură care se intenţionează a fi luată pentru a stimula şi mai mult mediul economic, fără a genera creşteri de taxe pe alte părţi.

În ceea ce priveşte numărul marilor contribuabili, acesta a crescut de la 1.500 la aproape 3.000. Există obligativitatea depunerii dosarului de preţ de transfer la aceeaşi dată cu depunerea declaraţiilor de impozit pe profit. Dosarul se întocmeşte şi se arată la solicitarea organului de control. În piaţa consultanţilor fiscali există multe persoane capabile să creeze aceste dosare, iar noi ne bazăm pe mediul de business din această industrie pentru întocmirea acestora şi suntem dispuşi să acordăm asistenţă contribuabililor în această zonă. O să analizăm termenul de 25 martie, să vedem în ce măsură termenul este realist pentru contribuabili. Ar fi extrem de important să luăm în legislaţia românească şi componenta de negociere a preţurilor de transfer, cum există în toate ţările civilizate, pentru că astăzi totul de tranşează în instanţă. Am să discut să vedem dacă se poate ca acest termen să nu fie bătut în cuie sau să nu genereze sancţiuni până în momentul în care se va depune dosarul de preţuri de transfer. O să discut cu preşedintele ANAF să vedem dacă va exista sancţiune dacă nu e gata la timp. Din punctul meu de vedere, este un element care poate intra fără discuţie la legea prevenţiei.

TVA 0 la locuinţe este o altă măsură trecută în programul de guvernare, care se va introduce. De asemenea, se ia în calcul reducerea impozitului pe veniturile persoanelor fizice de la 16% la 10%.

În legătură cu povestea plafonării contribuţiilor sociale şi eliminarea acestei plafonări, cred că, în funcţie de guvernare, lucrurile vor evolua. Vom analiza datele din alte ţări privind plafonarea.

Legat de facilităţile pentru zona de cercetare-dezvoltare, a fost deja inclusă o facilitate de eliminare a impozitului de către companii pentru o perioadă de 10 ani şi s-au extins categoriile de salariaţi care nu plătesc impozit pe venit. Discutăm şi despre eliminarea impozitului pe venit pentru IT-ştii cu studii medii, în acest moment suntem în discuţii cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi vom realiza o analiză pentru a vedea ce categorii trebuie incluse, astfel încât să ne adresăm doar categoriilor care au nevoie de aceste facilităţi.

Termenul de 23 februarie pentru legea prevenţiei mi se parte foarte optimist. Dacă vrem să facem un lucru cu adevărat serios şi profesionist, fără să revenim ulterior cu corecţii, cred că acest termen trebuie împins. Suntem deja în discuţii la nivelul comsiei de lucru care se ocupă de această lege, a fost un mic declic dată cu demisia lui Florin Jianu (fostul ministru al IMM-urilor şi al mediului de afaceri), dar în continuare cred că nu ne vom încadra în acest termen. Vrem să fie o lege cât mai bună şi de aceea am avut întâlniri şi cu colegi din alte instituţii care aplică sancţiuni.

În acest moment, credem că, cu măsurile legislative care vor fi implementate anul acesta, vom reuşi să realizăm veniturile stabilite în bugetul pentru anul 2017.

Evaziune fiscală există în fiecare domeniu de activitate şi este foarte greu să vedem care este domeniul cu cea mai mare evaziune, am încercat să facem o analiză.

Informatizarea va rezolva multe probleme, însă în acest moment avem probleme de capacitate de stocare şi de server, pentru că am ajuns la limită, la 99% din capacitate. Dacă nu vom găsi o soluţie foarte curând, vor exista blocaje.

În zona de evaziune fiscală se discută despre taxarea inversă, pentru că în acest domeniu România este departe de nivelul altor state. ANAF are 272 de baze de date distincte, iar la nivelul persoanelor fizice trebuie să intri în 3 baze de date diferite. În plus, sunt limbaje de programare diferite, va trebui să aducem informaţiile pe noi servere capabile să prelucreze atât informaţia actuală, cât şi cea viitoare, dar să le şi proceseze. De aceea discutăm cu Ministerul Comunicaţiilor pentru acest proiect.

 
 
 

Ionuţ Simion,

country managing partner, PwC România

 

În ceea ce priveşte preţurile de transfer, noi am propus întocmirea dosarului preţului de transfer după depunerea situaţiilor financiare. În prezent companiile din categoria marilor contribuabili au obligaţia de a depune dosarul de preţuri de transfer până la data 25 martie a fiecărui an. Este foarte important pentru o companie să se aplece pe întocmirea dosarului de preţuri de transfer după ce îşi finalizează declaraţiile de impozit şi situaţiile financiare. Le recomandăm companiilor să fie atente la bazele de date care le folosesc pentru întocmirea preţurilor de transfer, majoritatea folosesc o bază de date diferită de cea a ANAF-ului, care este mai scumpă. Totodată, este important ca documentarea unui dosar de preţuri de transfer pentru trecut să fie realizată având în vedere prezentul şi viitorul, pentru că din păcate nu există posibilitatea negocierii.

Există trei posibilităţi de rezolvare a disputelor şi anume procedura amiabilă, convenţia de arbitraj şi controalele concomitente.

În ceea ce priveşte procedura amiabilă, până acum niciun dosar nu a fost soluţionat. Pe de altă parte, convenţia de arbitraj reprezintă un pas în faţă pentru că prevede ca în termen de 6 ani să fie formulat un răspuns contribuabilului. Controalele concomitente presupun iniţierea unui control şi în ţara de origine, această procedură este mai eficientă din perspectiva evitării dublei impuneri.

 
 

Daniel Anghel,

partener, consultanţă fiscală, PwC România

 

Pentru legea prevenţiei, cred că termenul de primul trimestru al acestui an este mult prea optimist.

România a înregistrat un regres anul trecut în ceea ce priveşte gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat, care a ajuns la 29,5%, sub pragul de 30%, în timp ce media europeană de colectare este undeva la 41%.

Comisia Europeană pregăteşte un plan de acţiuni, iar discuţiile pe tema TVA au început încă de anul trecut. TVA reprezintă o sursă importantă pentru bugetul statelor UE, unde reprezintă undeva la 7% din PIB. Comparativ cu alte state membre, România se situează peste acest nivel, cu 8,1% din PIB sub formă de încasări din TVA. Fraudele la TVA afectează semnificativ şi alte state UE, nu doar România. Un studiu al Comisiei Europene publicat anul trecut pe baza datelor din 2014 arată că statele nordice şi cele din Europa de Vest au decalaje mai mici de colectare a TVA, de 1, 3 sau 6%, în timp ce în zona Europei Centrale şi de Est, Italia şi Grecia decalajele sunt cele mai mari. România este, din păcate, pe ultimul loc din UE, cu un decalaj de 38% (diferenţa dintre ce ar trebui să colectăm din TVA şi ce colectăm efectiv - n.red.). Nu înţeleg de ce nu se iau măsuri importante pe termen scurt pentu a combate acest fenomen, pentru că nu este normal ca daunele evazioniştilor să fie plătite de contribuabilii cinstiţi.

Au fost mai multe măsuri care s-au luat de-a lungul timpului şi am fost surprins să nu regăsesc în programul de guvernare o măură importantă: dacă se diminuează frauda la TVA, sursele de finanţare pot fi foarte uşor de găsit. Evaziunea la TVA atât de mare creează şi o imagine negativă a României. De curând, Polonia a implementat o măsură care se aplică la anumiţi contribuabili şi are în vedere o comunicare online, nu cum e cazul declaraţiilor 088 sau 394 de la noi, iar toate discuţiile privind reducerea evaziunii se învârt în jurul informatizării.

Evazioniştii sunt oameni inteligenţi şi vor să aplice cele mai uşoare metode. Ei nu vor căuta decât să replice ce au văzut în trecut în ţările din vest. Printre industriile cel mai afectate de evaziunea fiscală în România se află produsele alimentare, cerealele, zahărul, automobilele sau telefonia mobilă. Cele mai frecvente scheme de fraudă sunt cele de tip carusel şi cele intracomunitare.

Frauda de TVA are impact negativ asupra mediului de afaceri prin concurenţa neloială, costuri ascunse cu TVA, punerea sub sechestru a averii, pierderea reputaţiei, creşterea poverii administrative etc.

Ideea taxării inverse generalizate este una optimistă, pentru că, practic, aceasta va face ca statele membre ale Uniunii Europene să recunoască faptul că există evaziune fiscală în toate industriile. În plus, pentru a putea fi implementată în UE, această măsură a taxării inverse trebuie adoptată în unanimitate şi cred că ar putea exista ceva probleme din această cauză. Este bine că autorităţile se uită şi în această zonă, dar s-ar putea ca aceasta să fie cam îndepărtată. Din punctul meu de vedere, informatizarea este mai importantă decât sistemul taxării inverse, pentru că mai avem de aşteptat pentru aceasta şi s-ar putea să avem surprize în Consiliu.

 
 
 

Dan Dascălu,

partener, D&B David şi Baias

 

Codul de procedură fiscală a fost cenuşăreasa sistemului fiscal din România, pentru că nu a fost niciodată în centrul atenţiei, deşi măsurile din acest act normativ au avut deopotrivă efecte pozitive şi negative.

Noul cod de procedură fiscală a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016 şi aduce o serie de lucruri noi foarte bune, dar lasă şi o serie de lucruri nerezolvate, din cauza grabei cu care actul normativ a fost adoptat. Discuţii pentru acest cod au avut loc pe parcursul unui an, însă problemele cu adevărat dificile au fost transferate de la o întâlnie la alta şi până la urmă au rămas în mare parte nesoluţionate. Ca urmare, la câteva zile dupa adoptare în Parlament, codul de procedură fiscală a fost modificat prin ordonanţă de urgenţă. A mai fost un proiect de act normativ discutat în acest sens în septembrie 2016, însă acesta a fost abandonat din cauza legate de modul în care a fost promovat.

Una dintre măsurile rele adoptate prin acest cod este legată de schimbarea regulilor tehnice de imputare a plăţii. Cu alte cuvinte, dacă am mai multe obligaţii fiscale şi fac o singură plată, către care obligaţie se duce plata mea? În acest caz, suspendarea executării în instanţă devine o fata morgana, o misiune imposibilă.

Pe de altă parte, ca măsură pozitivă, este bine că s-a modificat problema măsurilor asigurătorii. A fost acceptată soluţia pe care noi am propus-o de multă vreme: în ce măsură se pot ataca măsurile asigurătorii şi după ce procedură. Dacă nu am urmat procedura, dacă lucrurile nu sunt clare, degeaba am dreptate pe fond, pentru că instanţa nu mă va asculta.

Per ansamblu 2016 a fost un an fără turbulenţe majorare dacă îl comparăm cu 2015. A scăzut numărul controalelor inopinante şi a măsurilor asigurătorii aplicate de ANAF, care în sine erau un subterfugiu prin care ANAF obţinea nişte bani pe baza unor estimări. Totodată, s-a redus numărul de contestaţii a căror soluţionare este suspendată în faţa penalului.

 
 
 

Diana Coroabă,

partener, consultanţă fiscală, PwC România

 

Decizia Curţii Constituţionale pe legea dării în plată este o decizie cu final nesigur, pentru că fiecare caz se judecă în parte pe baza situaţiei clientului şi nu pe simpla devalorizare a activului. În cazul în care instanţa respinge cererea clientului ca fiind nefondată şi cere băncii şi clientului să găsească o procedură amiabilă de restructurare, fiind vorba practic de o restructurare a creditului, banca nu ar trebui să înregistreze efecte nefavorabile, ci dimpotrivă, va înregistra venituri impozabile mai mici. În cazul în care are loc darea în plată, banca ia bunul în proprietate, şi pentru că bunul preluat are o valoare mai mică decât creditul, va înregistra pierdere. Atât timp cât banca a avut provizioane IFRS (standardele internaţionale de contabilitate - n.red.) şi acestea acoperă pierdere, pierderea cauzată de darea în plată va fi deductibilă.

În anul 2012, în Codul de procedură fiscală, se introduce obligtivitatea de obţinere a NIF-ului românesc (număr de înregistrare fiscală) pentru rezidenţii care obţin venituri cu impozitare la sursă în România. Decizia nu a făcut prea multe valuri în acea perioadă pentru că în această declaraţie (declaraţia 207) nu cerea obligativitatea de a avea NIF românesc, iar băncile, de exemplu, nu ştiau dacă au voie sau nu să deschidă un cont fără acest NIF românesc.

La sfârşitul anului 2016 însă au apărut noi reglementări la declaraţia 207, care impun, obligatoriu, depunerea declaraţiei cu acest NIF. Astfel, inclusiv pentru servicii de consultanţă în management sau alte tipuri de servicii prestate în România trebuia înregistrat acest NIF românesc.

Pe ultima sută de metri, ANAF a reunţat la acest NIF românesc, dar nu prin modificarea Codului de procedură fiscală, ci doar prin această declaraţie 207. Propun să se militeze pentru eliminarea acestei prevederi din Codul de procedură fiscală, pentru că organele fiscale au suficiente informaţii obţinute prun alte instrumente pentru a verifica veniturile nerezidenţilor în România, iar povara administrativă este foarte mare.

 
 

Ionut Sas,

partener, consultanţă fiscală, PwC România

 

Suntem în cadrul unei revoluţii digitale, transformarea este inevitabilă şi necesară având în vedere volumul de informaţii. La nivelul contribuabililor suntem în proces de adoptare şi utilizare a tehnologiei în sfera fiscală. Încă nu am văzut o companie în România care să fie la nivelul optimizat şi să folosească extensiv tehnologia în materie de fiscalitate. Elementul critic pentru contribuabilii este asigurarea securităţii şi nealterarea informaţiilor fiscale. Totodată, trebuie avut în vedere că hârtia va dispărea, iar contribuabilul trebuie să aibă un management electronic al documentelor faorte bine pus la punct, care să permită accesarea tuturor documentelor cerute într-un termen rezonabil. Revoluţia digitală determină transformări şi la nivelul expertului în fiscalitate. Acesta trebuie să fie capabil să interpreteze date prelucrate automat, să ia decizii în timp real, să comunice informaţii în timp real boardului. Totodată, şi autorităţile fiscale vor fi nevoite să se adapteze. În general, autorităţile trebuie să aibă o infrastructură digitală şi proceduri digitale puse la punct. Din păcate infrastructura informatică actuală nu este favorabilă, înţelegem că este la un pas de colaps.

Este imperios necesar ca aceste probleme să fi rezolvate în termen scurt, pentru ca toate informaţiile să fie colectate într-o bază care să asigure siguranţa şi nealterarea datelor. Autorităţile fiscale vor începe să folosească şi partea de inteligenţă artificială pentru a detecta comportamente şi deviaţii fiscale ale contribuabililor. 

 
 

Valentina Radu,

director, consultanţă fiscală, PwC România

 

Remarcăm că cele mai mari societăţi din lume nu mai fac tranzacţii la modul clasic, Airbnb nu deţine imobile, Uber nu deţine autoturisme, aceste modificări la nivelul modului de operare al companiilor determină modificări şi în zona de fiscalitate. Există o aplicaţie, Vatfraud Tracker, care centralizează datele statistice existente la nivel naţional şi european şi identifică potenţiale fraude la nivel de TVA pentru peste 2.500 de coduri tarifare. Această aplicaţie identifică necorelări între declaraţiile realizate între statele membre, oferă date cu privire la fiecare industrie în parte. Se pot face analize pe tipuri de bunuri, pe industrii şi analize la nivel de grup, nu doar la nivelul unei singure entităţi. Pe lângă această aplicaţie, mai există un instrument de evaluare a riscului de fraudă al partenerilor de afaceri care permite monitorizarea şi verificarea automatizată a potenţialilor parteneri de afaceri. Este foarte important ca firmele să ia măsuri de prevenire a fraudei fiscale.

 
 

Bianca Naghi,

managing associate, D&B David şi Baias

 

Există un regulament european în ceea ce priveşte protecţia datelor care trebuie adoptat şi de România până în mai 2018. Acest regulament ridică încălcările privind protecţia datelor la cele mai mari niveluri de amenzi, 10-20 de mil. euro sau un procent de 2-4% din cifra de afaceri mondială. Paleta de obligaţii pentru companiile care procesează date cu caracter personal este destul de largă şi este posibil să fie nevoie de un responsabil cu protecţia datelor la nivelul fiecărei firme. Totodată, la nivelul fiecărei societăţi sunt necesare politici clar trasate şi implementate care permit verificarea în timp real a drepturilor persoanelor vizate. Companiile trebuie să fie pregătite să notifice autorităţile şi persoanele în cauză de încălcarea securităţii datelor.

În ceea ce priveşte ANPC, anul trecut s-a dus destul de departe în Parlament un proiect de lege legat de protecţia consumatorilor care permite ANPC să aplice amenzi de până la 10% din cifra de afaceri mondială. Rămâne de văzut dacă ANPC îşi doreşte astfel de instrumente. Oricum, şi până acum ANPC aplica pe lângă sancţiuni financiare şi măsuri complementare, precum interzicerea unui mod de publicitate, considerată înşelătoare. Am avut cazuri în care o companie se promova ca un numărul unu pe o piaţă sau pe o anumită categorie de produs, iar ANPC a cerut firmei în cauză să dovedescă acest lucru. ANPC a refuzat din start analize interne, a cerut analize a unor firme specializate.

 
 
 

Livia Stan,

director, PwC România

 

În cazul ajutoarelor de stat trebuie întotdeauna avut în vedere faptul că riscurile sunt mai mari decât beneficiile. România foloseşte mai mult decât alte ţări granturile, acest lucru ar putea fi un lucru bun sau rău. Trebuie să devenim mai inovativi, mai versatili, deoarece competiţia cu celelalte state pentru atragerea de investiţii este mai accentuată. Ar trebui să facem o analiză în care să identificăm avantajele fiecărei regiuni, sectoarele strategice în care să investim mai mult pentru a genera o creştere sustenabilă pe termen mediu şi lung. Este momentul să reevaluăm măsurile de ajutor de stat şi să le direcţionăm către domeniile care pot într-adevăr să genereze creştere. Măsurile de ajutor de stat pe care statul este încă dispus să le acorde sunt la cel mai ridicat nivel din Europa. Ajutorul de stat devine prezent în tot şi în toate, trebuie să avem grijă în a asigura concurenţa pentru toţi agenţi economici din paiţă. Sectoarele economice care pot genera creştere în următoare perioadă sunt industria auto, aerospaţială, domeniul IT&C, industriile creative, agricultura şi biochimia.

 
 

Daniela Dinu,

director, consultanţă fiscală, PwC România

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO