♦ Concordia reprezintă 14 dintre cele mai importante sectoare ale economiei, iar companiile membre au o contribuţie de peste 26% în PIB şi un total de peste 330.000 de angajaţi în aproape 2.000 de firme mari şi mici, cu capital străin şi autohton.
Concordia, confederaţia patronală care reprezintă cele mai mari companii din România, a formulat o serie de recomandări pentru implementarea pachetului de măsuri elaborat de UE în vederea reducerii emisiilor de carbon până în 2030, considerând că trebuie asigurat un echilibru între ambiţia climatică, costurile implicate şi provocările economice, tehnologice şi sociale pe care le aduce tranziţia către o mobilitate curată.
”Dorim să sprijinim eforturile UE în direcţia neutralităţii climatice. Atingerea unui viitor net-zero necesită nu doar angajamente, ci şi măsuri concrete, soluţii şi inovaţii, care să conducă la scăderea emisiilor generate în toate sectoarele economice. Industria este pregătită să contribuie la aceste eforturi. De la producătorii de autovehicule, care introduc în portofoliu modele electrice sau hibrid, la transportatorii feroviari care achiziţionează material rulant cu zero emisii (hidrogen sau electric), şi producătorii de energie şi combustibili care investesc în soluţii mai puţin poluante, toţi actorii din sector îşi aduc aportul, însă avem nevoie de un cadru echilibrat, care să asigure o tranziţie competitive”, se arată într-o analiză realizată de organizaţie.
Obiectivul Uniunii Europene de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 este forţa care modelează o parte semnificativă din iniţiativele legislative lansate de Comisia Europeană începând cu 2019. Pachetul legislativ ”Fit for 55” prevede o serie de treisprezece propuneri, fie noi, fie revizuiri ale unor acte deja în vigoare, ţinta finală fiind o reducere cu 55% a emisiilor de carbon până în 2030.
O arie largă de sectoare economice sunt direct sau indirect vizate de prevederile propunerilor înaintate de către Comisie, iar sectorul transporturilor ocupă un loc central, alături de cel al construcţiilor.
”Dubla reglementare trebuie evitată, iar eforturile depuse pentru a avea cu 55% mai puţine emisii de gaze cu efect de seră în 2030, cu perspectiva neutralităţii climatice în 2050, trebuie să fie distribuite în mod echitabil în societate. Totodată, atragem atenţia asupra faptului că principiul neutralităţii tehnologice trebuie să se afle la baza tuturor iniţiativelor aflate sub umbrela Pactului Verde European”, spun reprezentanţii Concordia.
Astfel, mediul de afaceri susţine tranziţia verde şi consideră că direcţia stabilită de acest pachet legislativ este cea corectă, dar consideră că există o serie de puncte nevralgice care necesită revizuite. Principii precum protejarea şi creşterea competitivităţii industriei europene, promovarea şi facilitarea adopţiei unor soluţii mai curate, neutralitatea tehnologică, asigurarea coerenţei între diversele acte legislative, evitarea dublei reglementări şi reducerea impactului asupra consumatorului reprezintă liniile directoare pe care pachetul ”Fit for 55” trebuie să le urmărească.
”Este datoria noastră să ne ajustăm semnificativ modelul business clasic şi să creăm soluţii care să separe creşterea economică de folosirea excesivă a resurselor şi generarea de emisii dăunătoare. Este important ca iniţiativele legislative aflate sub umbrela Pactului Verde European să faciliteze tranziţia climatică printr-un proces accesibil tuturor consumatorilor şi operatorilor economici”, a declarat Radu Căprău, lider Grupul de Lucru Viitorul Transporturilor din cadrul Concordia.
Propunerile Concordia vizează identificarea aspectelor pozitive ale pachetului european, cât şi principalele elemente care, în viziunea mediului de afaceri din România, necesită revizuite pentru a putea asigura o tranziţie către o mobilitate cu zero emisii, într-un ritm suficient de alert cât să poată contracara efectele nefaste asupra climei, dar echitabil din punct de vedere economic şi social.
Punctele vulnerabile identificate de asociaţie se referă la Mecanismul pentru ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), combustibili alternativi şi Regulamentul privind Infrastructura pentru Combustibili Alternativi (AFIR), standardele privind emisiile de CO2 provenite de la automobile şi camionete, Renewable Energy Directive, EU Emissions Trading System, Fondul Social pentru Climă, Regulamentul ReFuelEU Aviation şi Regulamentul FuelEU Maritime.
”Există îngrijorări cu privire la impactul pe care implementarea CBAM îl va avea asupra preţurilor anumitor materii prime sau produse. Producătorii europeni de autovehicule, industria feroviară (producători de piese sau material rulant) şi distribuitorii de energie electrică utilizează materie primă (aluminiu, oţel, metale nobile - litiu, anumite substanţe chimice) sau alte produse care au în componenţa lor astfel de materiale, de multe ori importate, se tem de implicaţii financiare semnificative, mai ales pe fondul unei inflaţii globale a preţurilor la materii prime”, se mai arată în analiză.
În ceea ce priveşte reţeaua de staţii de încărcare, conform unor estimări ale Comisiei Europene, o reducere cu 50% a emisiilor de carbon necesită 6 milioane de staţii publice de reîncărcare pentru maşinile electrice până în 2030. În schimb, Concordia atrage atenţia că propunerea Comisiei nu prevede niciun număr, existând doar o estimare că ar putea conduce la 3.5 milioane de puncte de reîncărcare până în 2030.
Confederaţia este de părere că interzicerea absolută a motoarelor convenţionale este nerealistă şi ar putea dăuna chiar obiectivului de reducere a emisiilor din sectorul transporturilor. „În acest sens, trebuie să ne asigurăm că sunt susţinute şi investiţiile în tehnologii şi tipuri de carburanţi care reduc emisiile de CO2 generate de maşinile care utilizează astfel de motoare“.
Vedeţi aici analiza realizată de Concordia
