Concordia, organizaţia care reprezintă cele mai mari companii din România, condusă de şeful Raiffeisen Bank, îi prezintă premierului Florin Cîţu 100 de măsuri prioritare pentru salvarea economiei. ”Odată ce măsurile extraordinare luate pentru a salva companiile vor fi retrase, este posibil să vedem un val de insolvenţe pe care deocamdată nu-l putem anticipa”

Concordia, organizaţia care reprezintă cele mai mari companii din România, condusă de preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, propune premierului Florin Cîţu o listă de 100 de măsuri prioritare care ar trebui luate în perioada imediat următoare pentru a asigura redresarea economiei şi supravieţuirea companiilor în contextul crizei generate de pandemie.

”Apreciem strategia fiscal bugetară pe termen scurt care urmăreşte consolidarea bugetară prin controlul cheltuielilor si creşterea eficienţei colectării veniturilor, fără o augmentare a fiscalitaţii, acţiune care ar fi contraproductivă relansării economice. Odată ce măsurile extraordinare luate pentru a salva companiile vor fi retrase, este posibil să vedem un val de insolvenţe pe care deocamdată nu-l putem anticipa. Există însă măsuri pe care Guvernul condus de dumneavoastră le poate lua”, se arată în scrisoarea deschisă adresată premierului.

Printre priorităţile enumerate de Concordia se numără accesarea tuturor fondurilor europene disponibile, încurajarea acumulării şi generării de capital în rândul companiilor autohtone, prin promovarea reinvestirii profitului sau listării la Bursa de Valori, reducerea deficitului bugetar şi echilibrarea structurii acestuia, revizuirea metodei de calcul al indicelui de referinţă IRCC, prelungirea programelor de sprijin guvernamental de tipul IMM Invest, crearea de noi instrumente de garantare pentru companii, eliminarea posibilităţilor de arbitraj fiscal, reducerea supradimensionării aparatului de stat, transparentizarea acţionariatului din firme, reforma administrativ-teritorială pentru a stimula investiţiile publice locale

”Membrii Confederaţiei Patronale Concordia speră că Executivul condus de dumneavoastră va elabora şi implementa o viziune de dezvoltare modernă şi rezilientă a României şi credem că aceasta se poate face doar prin dialog direct şi deschis cu partenerii sociali. Credem în dialog pentru dezvoltare şi vrem să fim parteneri în redresarea economică după criza provocată de pandemia COVID 19 şi construirea unei societăţi europene sănătoase şi durabile”, spune preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen.

Lista de priorităţi propusă de companii

” Stimate domnule Prim-ministru,

Membrii Confederaţiei Patronale Concordia speră că Executivul condus de dumneavoastră va elabora şi implementa o viziune de dezvoltare modernă şi rezilientă a României şi credem că aceasta se poate face doar prin dialog direct şi deschis cu partenerii sociali. Credem în dialog pentru dezvoltare şi vrem să fim parteneri în redresarea economică după criza provocată de pandemia COVID 19 şi construirea unei societăţi europene sănătoase şi durabile.

Confederaţia reprezintă 13 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naţionale şi este partener de dialog social, reprezentativă la nivel naţional. Cu un total de peste 350.000 de angajaţi în peste 1.800 de firme mari şi mici, cu capital străin şi autohton, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).

Ştim că misiunea pe care o aveţi nu este una simplă, dar şi că fiecare măsură sau decizie luată ne afectează pe toţi, companii şi cetăţeni deopotrivă, şi că împreună ne putem asigura că acestea reflectă nevoile partenerilor sociali. Fie că vorbim despre investiţii şi domeniile prioritare, fie că vorbim despre dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare sau a infrastructurii digitale sau despre tranziţia către un sector energetic sustenabil şi neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon sau ajutorul dat sectoarelor creative, cele mai bune decizii se iau prin dialog. 

Credem în dialog pentru dezvoltare şi în necesitatea acestuia mai mult decât oricând.  Credem că împreună putem găsi soluţii pentru problemele cu care se confruntă România şi pentru conturarea unui viitor mai bun. Având în vedere rolul nostru de partener social şi bazându-ne pe deschiderea dumneavoastră, vă supunem atenţiei în continuare, în numele sectoarelor economice şi companiilor pe care le reprezentăm, o serie de priorităţi, transversale şi sectoriale, asupra cărora vă rugăm să vă îndreptaţi atenţia şi acţiunile în următoarea perioadă, cu responsabilitatea înaltei funcţii pe care o îndepliniţi.

Cu consideraţie,

Steven van Groningen

Preşedinte

PRIORITĂŢI TRANS-SECTORIALE

PERSPECTIVA MACROECONOMICĂ

Suntem realişti în ceea ce priveşte dificultăţile macroeconomice cu care se va confrunta România în următorul an, fără să facem aici o descriere exhaustivă. Deficitul bugetar va pune o presiune importantă pe finanţele publice şi nu este încă foarte clar în ce măsură economia îşi va reveni pe măsură ce pandemia este adusă sub control. Apreciem strategia fiscal bugetară pe termen scurt care urmăreşte consolidarea bugetară prin controlul cheltuielilor si creşterea eficienţei colectării veniturilor, fără o augmentare a fiscalitaţii, acţiune care ar fi contraproductivă relansării economice. Odată ce măsurile extraordinare luate pentru a salva companiile vor fi retrase, este posibil să vedem un val de insolvenţe pe care deocamdată nu-l putem anticipa. Există însă măsuri pe care Guvernul condus de dumneavoastră le poate lua.

Poziţionarea economiei pe o traiectorie sustenabilă de creştere se poate face prin:

1. Accesarea tuturor fondurilor europene disponibile, inclusiv a programului NextGenerationEU de redresare post-COVID; ar fi utilă o consultare cu mediul privat reprezentativ in procesul elaborării Planului National de Redresare si Rezilienţa (PNRR) pentru a maximiza impactul ulterior al reformelor si investiţiilor prevăzute de PNRR în economie.
2. Majorarea multiplicatorului de creştere economică indus de fondurile europene şi investiţiile guvernamentale în economie;
3. Încurajarea acumulării şi generării de capital în rândul companiilor autohtone, prin promovarea reinvestirii profitului sau listării la Bursa de Valori;
4. Îmbunătăţirea aptitudinilor forţei de muncă pentru urcarea pe scara valorii adăugate, creşterea productivităţii si a PIB-ului potenţial;
5. Încurajarea sectoarelor cu avantaj competitiv, pentru asigurarea unei poziţii externe echilibrate până în 2030.  

Din punct de vedere al măsurilor care ar trebui să fie implementate din perspectiva politicilor fiscale/guvernamentale, enumerăm următoarele:

• Politicile publice trebuie să aibă un caracter anti-ciclic, pentru a asigura revenirea echilibrată din criză printr-un mix optim între măsurile de politică fiscală şi cele monetare;
• Trebuie prezentată o traiectorie credibilă şi un angajament clar pentru reducerea deficitului bugetar şi echilibrarea structurii acestuia, în sensul scăderii ponderii cheltuielilor rigide, pentru a asigura menţinerea ratingului de ţară în categoria investment grade. O eventuală diminuare a ratingului ar avea ca principală consecinţă creşterea costului de finanţare a statului si implicit a economiei;
• Ţintirea unui surplus primar în următorii cinci ani, ce ar reduce deficitul extern spre zero şi implicit efectul negativ al exportului net asupra creşterii PIB;

Principalele măsuri de consolidare fiscală care nu ar avea efecte negative asupra creşterii economice:

• eliminarea posibilităţilor de arbitraj fiscal, reducerea supradimensionării aparatului de stat, atât prin creşterea digitalizării, cât şi prin stabilirea unor criterii clare de performanţă; externalizarea marilor proiecte de investiţii pentru eficientizarea acestora şi pentru a spori multiplicatorul de creştere economică;
• Stimularea economisirii pe termen lung şi a capitalizării firmelor, pentru a asigura o consolidare regională;
• Transparentizarea acţionariatului din firme şi acordarea de prioritate companiilor listate, sau care au norme de guvernanţă corporativă similare, în contractele publice;
• Implementarea unui management performant în companiile publice şi listarea acestora la bursă;
• Sporirea cheltuitelor publice în cercetare, dezvoltare şi inovaţie;
• Reforma administrativ-teritorială pentru a stimula investiţiile publice locale.   

Investiţiile sunt baza unei economii durabile puternice, reziliente şi diversificate, prin care România poate prospera. O îmbinare a investiţiilor publice cu cele private poate reprezenta sursa de finanţare a unei economii al cărui obiectiv este depăşirea crizei economice generată de pandemie, iar acestea trebuie stimulate corespunzător de către guvern. Capitalul autohton şi cel străin trebuie canalizate spre proiecte din sectoare cheie pentru economia României, precum digitalizare, educaţie sau sănătate. Acestea vor avea un efect multiplicator în economie, iar acolo unde investiţiile sunt prezente, apar clustere cu efecte benefice pentru locuitori şi afacerile din jur.

În acest context ar fi utilă schiţarea direcţiei în care România doreşte să meargă şi identificarea modalităţilor de acţiune. Dintre măsurile importante pentru facilitarea investiţiilor străine amintim:

• ajustarea cadrului legislativ prin modernizarea şi îmbunătăţirea acestuia pentru reducerea riscurilor pentru investiţii şi asigurarea transparenţei şi predictibilităţii ca premise pentru orice decizie a investitorilor.
• legislaţie dedicată în special sprijinirii investiţiilor străine majore/noi, industriale/productive.
• consolidarea capacităţii administrative, printr-un organism dedicat pentru promovarea investiţiilor. O instituţie responsabilă de promovarea şi atragerea ISD poate oferi diverse avantaje, de la atragerea companiilor străine, consolidarea legăturilor în amonte dintre companiile transnaţionale şi firmele locale, încurajarea companiilor să-şi dezvolte filiale şi să aducă segmente din lanţul de producţie cu valoare adăugată mai ridicată în ţara gazdă, consolidarea legăturii dintre industrie şi mediul universitar, dezvoltarea capitalului uman domestic, la utilizarea ISD pentru a promova creşterea economică descentralizată sau generarea unor clustere industriale sectoriale.

Pe termen lung, atragerea investiţiilor străine directe pentru o ţară emergentă precum România, ar trebui să fie un pilon activ, esenţial al strategiei de dezvoltare economică.

PIAŢA MUNCII ŞI DIALOG SOCIAL

Deşi probabil vom depăşi prezenta criză fără un deficit cantitativ de forţă de muncă, schimbările economice şi sociale post-pandemie ne vor aduce alte provocări – un deficit calitativ pe fondul digitalizării accelerate, necesitatea regândirii relaţiilor de muncă şi a sistemelor sociale odată cu dezvoltarea de noi modele de afaceri şi, respectiv, de muncă (ceea ce în prezent numim muncă atipică) şi a sistemelor de educaţie care să ţină pasul cu toate aceste schimbări. Astfel, se impun o serie de programe care să amelioreze deficitul calitativ:

• Evaluarea eficienţei programelor de suport pentru angajaţi implementate în contextul pandemiei  (ex: indemnizaţia pentru munca cu timp redus, şomaj tehnic etc.) în vederea pregătirii pieţei muncii pentru contextul economic dificil post-pandemic, cu eventuale ajustări, suplimentări de măsuri, etc;
• Dezvoltarea de programe de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru a pregăti forţă de muncă calificată şi educată cu flexibilitatea necesară pentru a se adapta la transformările din economie indiferent de vârstă;
• Susţinerea investiţiei în instruirea şi recalificarea forţei de muncă, prin modernizarea Comitetelor Sectoriale şi Autorităţii Naţionale pentru Calificări;
• Modernizarea sistemului de ocupare a forţei de muncă în direcţia unor intervenţii personalizate şi multidisciplinare, care să asigure creşterea gradului de ocupare în rândul populaţiei, precum şi o tranziţie mai uşoară de la un loc de muncă la altul la orice vârstă.

• Flexibilizarea şi digitalizarea relaţiilor de muncă pentru a răspunde dezvoltărilor tehnologice, extinderii telemuncii şi noilor forme de muncă;

• Formalizarea dialogului social bipartit (patronat-sindicat) în legătură  cu salariul minim, integrând un model mixt de negociere cu expertiză tehnică, urmând un model deja funcţional în Germania.
• Dezvoltarea unui plan pentru regândirea şcolilor profesionale şi tehnice, precum şi dezvoltarea învăţământului dual în perspectiva meseriilor viitorului, cu alocarea de fonduri pentru investiţii în implementarea lui.

Dialogul social este un element fundamental pentru funcţionarea modelului social european, iar organizaţiile sindicale şi patronale puternice pot contribui semnificativ la dezvoltarea economică şi socială şi implementarea reformelor structurale, în special în domeniul muncii, prin asigurarea unei legături directe cu angajaţii şi cu angajatorii. Acest deziderat poate fi îndeplinit cu asigurarea unor instituţii moderne şi a unui cadru legislativ echilibrat.

Modernizarea Consiliului Economic şi Social trebuie să aibă în vedere:

• reprezentativitatea reală – un sistem informatic accesibil şi transparent pentru măsurarea indicatorilor cantitativi privind reprezentativitatea partenerilor sociali precum şi criterii obiective pentru selectarea ONG-urile membre;
• extinderea şi respectarea timpului de consultare pentru proiectele de acte normative supuse avizării, repartizarea mandatelor în Plenul CES printr-o formulă clară, transparentă, recunoaşterea rolului legitim al partenerilor sociali şi al dialogului bipartit, în special în sfera politicilor din domenii precum muncă, afaceri sociale;
• reluarea dezbaterilor legislative pentru modificarea Legii Dialogului Social, astfel încât actul modificator să fie echilibrat, adaptat la realităţile socio-economice ale României, dar şi să încurajeze dialogul social real;
• creşterea capacităţii organizaţionale a partenerilor sociali pentru a creşte calitatea implicării lor în dialogul social prin programe dedicate finanţate din fonduri europene.

DIGITALIZARE

Pandemia COVID 19 a reprezentat un moment de cotitură în digitalizarea statului român, aflat de mulţi ani pe ultimele locuri în topurile europene ce evaluează digitalizarea, dar trebuie să recuperăm urgent paşii pierduţi prin măsuri sustenabile, care să plece de la crearea unei infrastructuri inteligente, atât în ceea ce priveşte instituţiile, cât şi cetăţeanul. Măsurile necesare sunt următoarele:

• adoptarea actului normativ privind semnătura electronică avansată, care să transpună în legislaţia naţională regulamentul european EIDAS.  Reglementarea semnăturii electronice trebuie să fie flexibilă, echilibrată şi proporţională, propunând un model care are în vedere o abordare bazată pe încredere între părţile implicate, care, pe de o parte, înţeleg riscurile asociate cu utilizarea fiecărui tip de semnătură şi care, în acelaşi timp, sunt pregătiţi să le asume, respectiv să adopte măsuri suplimentare de management al acestor riscuri.
• adoptarea actului normativ privind realizarea Cloud-ului Guvernamental, prin care să se realizeze, într-o manieră eficientă şi optimizată, interconectarea între instituţiile publice, care să conducă la simplificarea procedurilor administrative, reducerea costurilor şi timpilor de implementare, asigurarea unui mecanism de acces la informaţii strict reglementat şi respectat de către toate instituţiile publice, precum şi mecanisme de protecţie a serviciilor şi datelor tranzacţionate, oferindu-se astfel cetăţenilor români un acces rapid şi modern la serviciile instituţiilor publice. Adoptarea unei politici de tip "Cloud-ready” este un pas important în pregătirea statului roman pentru o politică publică de tip "Cloud-first", care să permită modernizarea şi digitalizarea complete. Cloud-ul guvernamental trebuie să cuprindă în mod obligatoriu şi tehnologii SaaS (software ca serviciu) existente, fie parteneriate cu furnizorii de tehnologii Cloud, fie să adopte un model hibrid.
• dezvoltarea cadrului normativ pentru punerea în circulaţie a documentelor electronice de identitate pe o scară cât mai largă, cât mai curând posibil. Introducerea noilor cărţi electronice de identitate are potenţialul de a produce o transformare profundă în ecosistemul digital românesc, în măsura în care sistemul va fi unul deschis, uşor de folosit, inclusiv, accesibil şi care va democratiza semnătura electronică.
• alinierea şi integrarea proiectelor şi iniţiativelor legislative care privesc identificarea electronică a persoanelor, semnătura electronică şi cărţile electronice de identitate.

MEDIU

• Este necesară elaborarea unui cadru legislativ echilibrat şi predictibil în vederea reducerii poluării şi tranziţiei la economia circulară, care să permită implementarea şi funcţionarea unor instrumente performante, cum este Sistemul de Garanţie Returnare, ce pot contribui la un management mult îmbunătăţit al deşeurilor, aşa cum o arată rezultatele obţinute de alte ţări europene care au introdus un astfel de sistem.  

• Disponibilizarea, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă,  fondurilor pentru programe de mediu,  inclusiv pentru operatorii economici privaţi, ceea ce va creşte eficienţa în atingerea ţintelor asumate de România la nivelul Uniunii Europene.
• Trebuie acordată o atenţie sporită penalităţilor pe care autorităţile au în vedere să le aplice în cazul nerealizării obiectivelor de mediu, inclusiv pentru taxa pe plasticul nereciclat, pe care Uniunea Europeană intenţionează să o aplice din 2021. România este unul dintre puţinele state care au anunţat că această taxă va fi impusă producătorilor, deşi în prezent cea mai mare cantitate de plastic nereciclat se regăseşte în responsabilitatea autorităţilor publice locale şi a operatorilor de salubritate care nu asigură o colectare separată deşeurilor.  Este important să fie evitată o penalizare excesivă şi discriminatorie a producătorilor, în raport cu alţi actori din lanţul de management al deşeurilor.
• Procesul de autorizare de mediu, necesită în continuare îmbunătăţiri şi clarificări, fiind necesare practici uniforme şi consecvente pentru toate autorităţile relevante din domeniul mediului, atât centrale, cât şi locale, pentru a se evita abordări diferite cu privire la aceeaşi situaţie.
•  

MĂSURI SECTORIALE

MĂSURI PENTRU SECTORUL FINANCIAR BANCAR

• Implementarea cât mai rapidă a Directivei EU privind restructurarea şi insolvenţa (Directiva (UE) 2017/1132), astfel încât să se asigure instrumente flexibile şi adaptate la realităţile româneşti, care să permită implementarea unui sistem de restructurare pre-insolvenţă mult mai eficient şi mai uşor de folosit.
• Revizuirea metodei de calcul al indicelui de referinţă IRCC (care a înlocuit ROBOR pentru creditele noi), cel puţin în sensul reducerii decalajului temporal între momentul la care au loc tranzacţiile pe baza cărora se determină IRCC şi perioada pentru care se aplică acesta.
• Orice act normativ care vizează implementarea de moratorii/amendarea reglementărilor existente cu privire la suspendarea obligaţiilor de plată ale debitorilor bancari afectaţi de pandemie să fie în prealabil discutat cu reprezentanţii Băncii Naţionale a României şi ai sistemului bancar, astfel încât să se asigure corelarea cu reglementările europene şi realităţile/posibilităţile practice ale pieţei bancare.
• Re-analizarea prevederilor Codului fiscal referitoare la impunerea unei limite de 30% pe deductibilitatea cesiunilor de creanţe. O astfel de limitare este de natură să afecteze piaţa cesiunilor de creanţe, cu consecinţe negative asupra tuturor actorilor implicaţi.
• Respingerea în parlament a proiectelor legislative cu impact semnificat negativ asupra sistemului financiar - bancar (ex: interzicerea cesiunilor de creanţă, eliminarea titlului executoriu pentru contractele de credit/leasing, limitarea nivelului dobânzilor aplicabile în contractele de credit, protecţia consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit etc.)
• Prelungirea programelor de sprijin guvernamental în vederea susţinerii accesului la finanţare (IMM Invest, IMM Factor, finanţări prin Eximbank etc), cu suplimentarea bugetului aferent.
• Continuarea Programului IMM Leasing pentru Utilaje şi Echipamente în anul 2021, în sensul operaţionalizării acestuia;
• Amendarea programelor IMM Invest şi IMM Factor astfel încât să răspundă într-o manieră cât mai adecvată şi facilă nevoilor creditorilor şi debitorilor deopotrivă;
• Crearea de noi instrumente de garantare pentru companii, în vederea susţinerii accesului la finanţare în context post-pandemic;
• Alinierea cadrului de reglementare privind instituirea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului din Romania cu cel al altor state membre în ceea ce priveşte excluderea asigurărilor generale din cerinţele legislaţiei specifice, în sensul eliminării dezavantajului concurenţial al asigurătorilor şi intermediarilor români în raport cu cei din celelalte state membre, prin încărcarea celor dintâi cu operaţiuni suplimentare, ce se traduc prin costuri adiţionale, pentru întreaga piaţă de asigurări, inclusiv pentru clienţi.

MĂSURI PENTRU SECTORUL ENERGIEI

• Sectorul de petrol şi gaze naturale poate contribui semnificativ la redresarea economică prin proiecte de mare anvergură, cum este exploatarea rezervelor de hidrocarburi din Marea Neagră. Dezvoltarea proiectelor de producţie offshore ar aduce beneficii cu efecte ample în economia României, generând venituri substanţiale la bugetul de stat şi zeci de mii de locuri de muncă, dar ar ajuta şi la asigurarea securităţii energetice naţionale.
• Stimularea proiectelor de investiţii prin intermediul revizuirii legislaţiei din sectorul energetic şi crearea unui cadru de reglementare flexibil:

- modificarea Legii Energiei nr. 123/2012, în vederea reintroducerii principiului de eficienţă economică în extinderea reţelelor de distribuţie de gaze naturale şi electricitate şi eliminarea sancţiunilor cu caracter coercitiv şi punitiv aplicate companiilor din sectorul energetic;

- armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană;

- stimularea companiilor din sectorul energetic să dezvolte proiecte finanţate din fonduri nerambursabile.

• Creşterea atractivităţii investiţiilor printr-un cadru legislativ şi fiscal competitiv, stabil şi predictibil reprezintă elemente de o deosebită importanţă, industria energetică din România având potenţialul de a contribui esenţial la redresarea economică. Stimularea investiţiilor va duce şi la realizarea de proiecte de mare anvergură, precum Neptun Deep. Apreciem necesitatea modificării Legii Offshore în vederea definirii unor condiţii fiscale competitive, clauze de stabilitate clare, condiţii de piaţă libere, amintind aici de formarea liberă a preţurilor şi eliminarea preţului minim impus artificial în cadrul programului de ofertare de tip Gas Release. În plus, contextul actual al pieţei (şi anume COVID-19, nivelul preţurilor la gaz, Pactul Ecologic European cu obiectivele 2030 şi 2050, noua politică de finanţare BEI etc.) creează un risc imens de a pierde proiectul (şanse de a continua dezvoltarea proiectelor offshore devin foarte mici din cauza economicităţii proiectului, care se depreciază).
• Este necesară abrogarea impozitării suplimentare, având în vedere că deja înainte de criză, cadrul fiscal din sectorul de explorare şi producţie petrolieră din România era necompetitiv, impozitarea efectivă specifică gazelor naturale fiind cea mai mare din Europa.
• Asigurarea unei pieţe libere a gazelor naturale ca o condiţie prealabilă pentru investiţiile în sectorul de explorare şi producţie petrolieră, inclusiv eliminarea intervenţiilor excesive din partea autorităţii de reglementare în privinţa mecanismelor pieţei, în special în ceea ce priveşte acele mecanisme legate de formarea preţurilor. În acelaşi timp, acest lucru ar trebui corelat cu implementarea măsurilor necesare de protecţie a consumatorilor vulnerabili. Serviciile energetice fiind esenţiale pentru asigurarea bunăstării cetăţenilor, protejarea consumatorilor vulnerabili prin definirea şi identificarea acestora şi punerea în aplicare a unui sistem de finanţare durabil şi echitabil sunt măsuri esenţiale care trebuie adoptate. În acest sens, măsurile de sprijin care vizează exclusiv consumatorii vulnerabili vor contribui la atenuarea sărăciei energetice din România, asigurându-se că toţi cetăţenii îşi pot acoperi în mod adecvat nevoile casnice de gaz într-o piaţă de gaze complet funcţională, fără nicio intervenţie administrativă în stabilirea preţurilor.
• Susţinerea investiţiilor în infrastructura de distribuţie a energiei electrice şi a gazului natural în sensul digitalizării (smart grid/smart meters) şi adaptării acesteia la noile tehnologii.
• Modificarea legislaţiei specifice, care poate permite ulterior evoluţii tehnologice, este necesară întrucât poate compensa declinul natural accelerat al producţiei din industria petrolieră. În plus, este esenţial ca birocraţia să fie redusă atât în sectorul de explorare şi producţie, cât şi în sectorul de comercializare a produselor petroliere, astfel încât să fie accelerate investiţiile şi alte activităţi specifice. Pentru sectorul de explorare şi producţie, declasificarea datelor şi informaţiilor petroliere este o măsură imperioasă în digitalizarea industriei, astfel încât să permită utilizarea tehnologiilor avansate pentru digitalizarea datelor existente pe hârtie, analiza Big Data şi analiza în Cloud pentru diferite modele de proiectare. Suntem convinşi că această abordare va contribui la o mai bună evaluare a resurselor de hidrocarburi şi a oportunităţilor de investiţii locale, care este vitală pentru menţinerea investiţiilor şi stimularea dezvoltării acestui sector în România.

• Extinderea accesului proiectelor de investiţii susţinute de sectorul privat la surse de finanţare nerambursabile. De asemenea, considerăm esenţială cartografierea acestor surse de finanţare (ex. fonduri structurale, Fondul de Modernizare, Fondul pentru o Tranziţie Justă, PNRR etc.) puse la dispoziţie pentru atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European şi a PNIESC, însoţită de un calendar al fluxului de accesare, implementare şi disponibilizare a surselor.
• Crearea Entităţii Centrale de Stocare în România pentru a asigura respectarea obligaţiei Uniunii Europene privind Directiva 2009/119/CE a Consiliului şi pentru a pregăti România pentru perioade dificile. Promovarea tranziţiei printr-o abordare echilibrată: susţinerea rolului gazelor naturale în calitate de combustibil de tranziţie în paralel cu sprijinirea surselor regenerabile de energie şi a soluţiilor de flexibilizare.
• Promovarea unui mix energetic echilibrat şi neutru din punct de vedere tehnologic în transport în vederea atingerii ţintelor din 2030.

MĂSURI PENTRU SECTORUL TRANSPORTURILOR

RUTIER

• Digitalizarea documentelor de transport şi implementarea de urgenţă a eCMR în România în contextul măsurilor pentru prevenirea răspândirii COVID-19, precum şi al obiectivelor de transformare digitală a României: Solicitam crearea cadrului legal de aplicare a scrisorii electronice de transport (eCMR)- ratificată de România din 2019, respectiv Modificarea OG 27/2011 privind transporturile rutiere şi a normelor aferente aprobate prin Ordin 980/2011. Solicităm digitalizarea documentelor de transport eliberate de ARR, precum şi  dezvoltarea unei aplicaţii pentru actualizarea restricţiilor de trafic, tonaj, dimensiuni si posibilitatea eliberării şi plăţii online a autorizaţiilor speciale de transport.
• Elaborarea unei Note de orientare / Note de bune practici - care să clarifice faptul că diurna plătită de firmele de transport rutier internaţional conducătorilor auto nu face subiectul reîncadrării ca venituri de tip salarial şi clarificarea locului de muncă pentru şoferii profesionişti. Reîncadrarea „diurnei” ca venit salarial şi taxarea retroactivă închide firmele de transport rutier, deja afectate profund de prevederile discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1. Solicităm elaborarea unui ghid pentru calcularea diurnei şi clarificarea situaţiilor în care diurna plătită de firmele de transport rutier internaţional conducătorilor auto nu face subiectul reîncadrării ca venituri de tip salarial, şi, de asemenea, a situaţiilor în care poate face acest subiect – cazuri întâlnite la firme de plasare de forţă de muncă. Totodată, consideram necesara clarificarea utilizării diurnei/indemnizaţiei de detaşare în contextul prevederilor Pachetului Mobilitate 1- Directiva 1057/2020 stabilind noi reguli de  aplicare a detaşării din 2 februarie 2022.

• Măsuri urgente pentru sprijinirea transportatorilor rutieri afectaţi de pandemia Covid19:
  • Măsuri de sprijin financiar ţintite: Având în vedere amploarea crizei de lichiditate cu care se confruntă operatorii de transport rutier, trebuie să se acorde prioritate granturilor directe în numerar pentru operatorii de transport rutier; şi reducerii taxelor şi impozitelor pentru operaţiuni operaţiunile de transport rutier comercial.
    Coordonarea necesară la nivel global şi transfrontalier: Regulile şi restricţiile, în special în ceea ce priveşte trecerea frontierei, se schimbă rapid şi implementarea necoordonată a acestora este inacceptabilă.
  • Investiţii în infrastructura rutieră: Trebuie accelerat ritmul de construire a autostrăzilor în ordinea descrescătoare a costului de oportunitate, aceasta fiind o prioritate atât pentru sectorul transporturilor rutiere, cât şi pentru întreaga economie naţională. Bucureştiul trebuie conectat ca principal centru economic cu reţeaua de autostrăzi din UE - Ungaria (Nagylak) prin Coridorul pan-european nr. IV. Solicităm realizarea de centuri ocolitoare pentru a scoate traficul intens din localităţi, remedierea cu prioritate a podurilor restricţionate la 40 t/60 t, etc, un iluminat corespunzător pe drumurile naţionale, în zonele de intersecţii şi treceri de pietoni şi aplicarea unor marcaje rutiere de calitate omologate de CE. De asemenea, solicităm îmbunătăţirea infrastructurii la punctele de trecere a frontierelor cu ţările UE şi non-UE, prin extinderea numărului de benzi de control pentru fiecare sens de circulaţie şi realizarea unor spaţii de parcare corespunzătoare.
  • Acordarea de stimulente financiare de tip bonus ecologic la achiziţia/finanţarea vehiculelor de peste 3,5 tone care funcţionează pe bază de hidrogen sau gaz natural comprimat/lichefiat(CNG/LNG), oferind în prezent singura alternativă viabilă la motorină pentru transportul rutier pe distanţe lungi. Această măsură  va contribui la creşterea eficienţei energetice a sectorului de transport rutier şi la reducerea emisiilor poluante din România, în concordanţă cu Pactul Verde European.

FEROVIAR

• O mai bună utilizare a fondurilor europene alocate pentru infrastructura feroviară şi atragerea de noi fonduri inclusiv pentru operatorii de transport de marfă, în vederea retehnologizării şi modernizării materialului rulant din dotare. Această măsură trebuie luată cât mai urgent deoarece, în prezent, infrastructura feroviară necesită alocarea unor sume importante în vederea creşterii competitivităţii în raport cu transportul rutier, sume care nu pot fi integral susţinute de la bugetul de stat, iar operatorii de transport feroviar de marfă trebuie să fie susţinuţi în vederea cumpărării unui material rulant de tracţiune modern, care să corespundă cerinţelor actuale privind circulaţia feroviară.
• Crearea de noi scheme de ajutor de stat şi promovarea de ajutoare de stat individuale, pe care să le aprobe Comisia Europeană, astfel încât şi operatorii de transport feroviar de marfă să poată beneficia de sumele necesare retehnologizării materialului rulant sau să poată fi scutiţi de la plata parţială a TUI, sau a certificatelor verzi, în vederea reducerii costurilor pentru beneficiari.
• Introducerea unui sistem contabil de Bugete multianuale, pentru proiectele Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” SA, dar şi pentru activitatea de transport desfăşurată de operatorii feroviari, astfel încât să nu mai existe întârzieri în derularea programelor de întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare din cauza lipsei de finanţare, iar operatorii să poată realiza planuri de afaceri cu perspectivă şi finanţare asigurată pe mai mulţi ani.
• Creşterea valorii fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru lucrările de reparare, întreţinere şi modernizare a infrastructurii feroviare. Acest lucru este necesar deoarece s-a constatat că finanţarea lucrărilor de întreţinere, reparare şi modernizare a infrastructurii feroviare este total insuficientă.
• Căile ferate sunt în plină expansiune în Europa Centrală şi de Est. În acest context, dezvoltarea la nivel politic şi economic/industrial, aferente transportului feroviar de marfă şi de călători din România, va trebui să confirme validitatea acestor dinamici în perioada următoare.

• Reguli noi şi transparente, o piaţă cu jucători adaptaţi la modelele de business ale companiilor europene concurente, proiecte de infrastructură viabile, achiziţii de material rulant performant şi, eventual, o regionalizare, care ar putea permite o mai bună accesare şi investire a fondurilor europene, trebuie avute în vedere în scopul creării unui sector feroviar românesc mai competitiv şi mai sigur, în cadrul spaţiului feroviar unic european.
• Implicarea mai activă a Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, ţinând seama de faptul că reforma sectorului feroviar românesc trebuie accelerată şi susţinută de măsuri pro-active ale managementului strategic, măsuri care să asigure sustenabilitatea investiţiilor şi costurilor publice, eficientizarea utilizării acestora şi creşterea gradului de concurenţă pe piaţa transportului feroviar.

• Elaborarea unei politici corelate în domeniul transportului (feroviar-rutier-naval) şi dezvoltarea unui sistem de terminale intermodale şi multimodale de mărfuri la nivel regional. Acest lucru este necesar, deoarece politica europeană vizează trecerea în mod substanţial al călătorilor şi a mărfurilor de la transportul preponderent rutier, la unul care combină, conform principiilor eficienţei, cele mai uzuale moduri de transport (rutier, feroviar, naval şi aerian) pentru a reduce costurile şi emisiile de gaze cu efect de seră.

MĂSURI PENTRU INDUSTRIA DE SOFTWARE

• Aprobarea Strategiei privind digitalizarea educaţiei din România 2021 - 2027 (SMART.Edu) şi elaborarea unui plan de acţiune măsurabil. 
• Rescrierea Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR), astfel încât să conţină un capitol distinct dedicat digitalizării, care să cuprindă toate dimensiunile relevante. Planul să prevadă că 20% din suma totală alocată pentru redresare şi rezilienţă să fie atribuită eforturilor naţionale de digitalizare. PNRR ar trebui să includă proiecte de investiţii în acord cu nevoile şi problemele rezultate în urma analizei Indicelui Economiei şi Societăţii Digitale (DESI). PNRR trebuie să includă un program de digitalizare care vizează IMM-urile şi/sau întreprinderile mari active în industria comerţului electronic. Acestea pot beneficia de un program alternativ care le poate facilita extinderea pe pieţele economice interne şi externe, contribuind astfel la economia naţională. PNRR trebuie să includă o schemă de măsuri pentru stimularea activităţilor de învăţare şi promovare a domeniului IT.
• Atragerea fondurilor de capital de risc care să investească în industria high-tech românească.
• Antrenarea învăţământului superior şi a cercetării universitare în exerciţiul inovativ industrial cu efecte pe orizontală pentru zona academică: patente şi brevete derivate din temele abordate de companii.
• Susţinerea exportului de soluţii IT prin secţiile economice ale Ambasadelor, la care accesul să fie deschis şi transparent.

MĂSURI PENTRU SECTORUL HOTELIER

• Este extrem de important ca sectorul cel mai afectat de criza COVID 19 să primească un ajutor de stat special pentru operatorii din turism în 2021, pentru a compensa parţial (20%) pierderile înregistrate în 2020;
• Pentru a sprijini revenirea acestei industrii este necesară menţinerea sistemului de taxare din turism şi a cotelor actuale de TVA din turism;
• Sistemul de vouchere de vacanţă a ajutat de la aplicarea sa atât sectorul hotelier, cât şi creşterea calităţii vieţii în sectorul bugetar, aşa că menţinerea acestuia este necesară pe cel puţin doi ani, pentru ca atât industria ospitalităţii, cât şi beneficiarii acesteia să poată contribui la redresare.
• Legiferarea bacşişului ca formă de scoatere la lumină a părţii subterane din plata forţei de muncă din turism este o nevoie mai veche a sectorului, dar a devenit stringentă în contextul pandemiei.
• Digitalizarea în turism trebuie stimulată sub toate formele, cu scopul de reducere a birocraţiei, de promovare modernă, de prelucrare de date statistice, de eficientizare a afacerilor din turism;
• Descentralizarea în turism, prin reducerea rolului autorităţii centrale în anumite aspecte legate de organizarea, autorizare şi promovarea turismului.
• Susţinerea turismului sustenabil şi ecologic, cu scopul conservării resurselor şi reducerii impactului asupra mediului

MĂSURI PENTRU SECTORUL RETAIL & CONSUMATORI

• Sunt necesare eforturi de actualizare a legislaţiei privind protecţia consumatorilor, de clarificare a strategiei, cu obiective transparente şi asumate aliniat de toate organismele de supervizare a pieţei. 
• Necesitatea asigurării unui cadru legislativ şi de reglementare stabil şi predictibil, în urma unei evaluări cuprinzătoare şi vizionare şi a unei consultări largi cu partenerii sociali este esenţială şi din perspectiva unor investiţii complexe în sector, făcute în cicluri lungi, care pot fi descurajate de măsuri fiscale şi de reglementare adoptate intempestiv, lipsite de analize de impact.
• Promovarea intereselor industriei locale şi ale consumatorilor trebuie să fie făcuta eficient şi la nivelul Pieţei Unice. În acest sens, este nevoie de implementarea directivelor europene, cu termen de transpunere în cursul anului 2021, cu respectarea întru totul a spiritului acestora, cu implicarea în acest proces a mediului de afaceri, astfel încât să se asigure o implementare echilibrată, şi cu respectarea drepturilor tuturor părţilor implicate. 
• Analizarea impactului concurenţial, atât la nivel local cât şi european, al tuturor deciziilor care pot influenţa funcţionarea întregului lanţ operaţional, este esenţială pentru dezvoltarea unor practici sustenabile de creştere a colaborărilor retailerilor cu producătorii locali.  
• Încurajarea aplicării unor măsuri de control preventive, constructive şi echilibrate, care să servească în aceeaşi măsură atât consolidarea protecţiei consumatorilor, cât şi accesul permanent al acestora la o gamă cât mai largă de produse şi servicii de calitate şi la preţuri cât mai accesibile.
• Ca proiect specific al demersului general de digitalizare, facilitatea interacţiunii dintre consumator şi retailer prin posibilitatea de dematerializare a bonului fiscal, pentru companiile care pot implementa aceasta masura prin transmiterea bonului pe cale digitala către clienţii care doresc acest lucru, fie prin email, prin aplicaţie ş.a., fără să mai fie nevoie de tipărirea acestuia pe hartie.

MĂSURI PENTRU INDUSTRIILE CREATIVE

• Anularea taxei locale de 2% din biletele vândute - anularea totală sau cel puţin pe 3 ani, pentru diminuarea poverii fiscale – menţionăm că biletul de acces pentru un eveniment este purtător de următoarele impozite, taxe şi timbre: TVA, impozitul pe spectacole, impozitul pe venit/profit, timbrul Crucea Roşie, timbrul monumentelor istorice, timbrul muzical
• Anularea taxei de timbru muzical. Acest sistem prezintă grave carenţe de compatibilitate cu prevederile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe („Legea Drepturilor de Autor”), cu reglementările privind măsurile de ajutor de stat, cu prevederile Constituţiei României şi, respectiv, cu prevederile TFUE
• Taxa timbru de patrimoniu – organizatorii să poată deconta cheltuielile făcute pentru monumentul respectiv
• Participarea la consultări cu autorităţile privind taxa „Crucea Roşie” - posibilitatea redirecţionării ei către alte ONG-uri din acelaşi domeniu
• Includerea codurilor CAEN din zona organizării de evenimente între cele eligibile pentru accesarea de fonduri europene din exerciţiul financiar următor.
• Iniţierea unor discuţii cu ANAF pentru dezvoltarea unui protocol menit a reglementa piaţa muzicală românească şi a desfiinţa zona gri/neagră, unde unii operatori din acest domeniu funcţionează şi care se constituie în concurenţă neloială pentru cei de bună-credinţă.
• Iniţierea unor discuţii cu Ministerul Culturii pentru introducerea licenţei pentru orice organizator de evenimente / elaborarea unui cod CAEN specific evenimentelor culturale
• Digitalizarea în sistem centralizat a declaraţiilor pentru biletele vândute la spectacole
• Construirea unei săli de spectacole cu capacitate de cel puţin 10.000 locuri în Bucureşti.

• Modernizarea arhitecturii instituţionale (în special Centrul Naţional al Cinematografiei), care gestionează finanţarea, promovarea şi administrarea domeniului cinematografic, trebuie să aibă în vedere următoarele elemente: misiunea şi obiectivele acestora au nevoie de o reorganizare profundă pentru a permite un serviciu public modern şi flexibil pentru un sector artistic şi economic în perpetuă evoluţie caracterizat de diversitate prin formă şi conţinut;
• Introducerea unui sistem de management bazat pe intervale definite temporal (mandate) şi concomitent cu o evaluare a performanţei;
• Digitizarea şi indexarea documentelor existente la nivelul Centrului Naţional al Cinematografiei, în vederea monitorizării şi respectării coerenţei decizionale;
• Întărirea componentei de promovare, atât a conţinutului cinematografic şi audiovizual, cât şi prin acest tip de conţinut;
• Este necesar ca finanţarea domeniului, reglementată acum prin Ordonanţa Guvernului 39/2005 şi Hotărârea de Guvern nr. 421/2018, să se regăsească într-un cadru normativ mai larg, unic, care să asigure complementaritatea mijloacelor de finanţare; precum şi cuprinderea necesarului de credite de angajament şi bugetare în proiectul de buget;
• Actualizarea surselor de alimentare ale fondului cinematografic; extinderea domeniului de aplicabilitate, respectiv finanţarea serialelor difuzate pe TV şi în online; Susţinerea şi promovarea stimulentelor dedicate atragerii producţiilor străine pe teritoriul României; introducerea unor soluţii normative de reglementare a modalităţii prin care sistemul bancar sau alte companii mari pot să intervină financiar prin investiţia în producţia de film;
• Deblocarea şi efectuarea plăţilor către Fondul Cinematografic conform prevederilor legii nr. 50/2020 privind modificarea art. 13 din OG 39/2005;

ALTE MĂSURI IMPORTANTE PENTRU MEMBRII CONCORDIA

VACCINARE

Concordia consideră esenţial ca toţi lucrătorii a căror activitate presupune interacţiunea fizică cu publicul trebuie să facă parte din prima parte a campaniei de vaccinare, pentru ca riscul de infectare şi transmitere să fie minim, iar imunizarea şi întoarcerea la viaţa normală să se facă cât mai repede posibil.  Unele dintre sectoarele reprezentate de Concordia fac deja parte din prima etapă a campaniei de vaccinare, ca sectoare critice, însă considerăm extrem de important ca toţi angajaţii care au contact cu cetăţenii să fie incluşi în   sectoarele critice, fie că vorbim despre sectorul bancar, hotelier sau retail. Imunizarea angajaţilor care au asigurat şi continuă să asigure o viaţă cât mai aproape de normalitate este o măsură necesară atât pentru siguranţa celor care ajută, a clienţilor, cât şi pentru sănătatea economiei.

PROMOVAREA ROMÂNIEI

România trebuie să facă un efort concertat şi profesionist, departe de experimentele trecutului, care să o transforme în destinaţie pentru investiţii şi oameni, de care să beneficieze apoi atât cetăţenii, cât şi economia în ansamblul ei. Imaginea României nu e o carte poştală, ci o colaborare între stat, cetăţeni şi mediul de afaceri pentru a construi proiecţia externă a unui stat european modern.

• Crearea unei strategii de brand de ţară, centrată pe potenţialul tehnologic din România
• Promovarea României şi a destinaţiilor din România prin Organizaţiile de Management al destinaţiei, constituite la nivel local, regional şi naţional în sistem PPP. Alocarea de fonduri europene pentru turism – regândirea PNRR astfel încât  turismul sa aibă axe speciale de finanţare cu obiectivul ca prin aceste fonduri europene sa susţinem  repornirea turismului după criza COVID 19.

• Revalorificarea patrimoniului naţional cinematografic prin restaurare, re-masterizare şi digitalizare, precum şi promovarea şi exploatarea la nivel naţional şi internaţional a operelor audiovizuale de patrimoniu.