Companii

Conferinţa producătorilor de medicamente generice. Premierul Sorin Grindeanu: Sper ca în viitor să vorbim mai mult de exporturi reale de medicamente, nu de exporturi paralele

International Health Forum a re­u­nit ieri politicieni, repre­zen­tanţi ai pro­ducă­to­ri­lor de medicamente, specialişti în sănătate, ofi­ciali ai organizaţiilor de pacienţi

International Health Forum a re­u­nit ieri politicieni, repre­zen­tanţi ai pro­ducă­to­ri­lor de medicamente, specialişti în sănătate, ofi­ciali ai organizaţiilor de pacienţi

Autor: Mirabela Tiron, Sorin Pâslaru

26.04.2017, 00:08 605

„Nu mai găsim în farmacii me­di­ca­mente ieftine, de 3-4 lei. Este să­nă­tatea o prioritate, aş între­ba au­torităţile? Expor­tul para­lel ne afec­tează, aşa cum afec­tea­ză toa­te ţările est-europene cu preţuri mici la me­di­ca­mente, iar la Bruxelles nu am re­uşit să îi con­vin­gem pe reprezentanţi să ia o mă­sură în acest sens. Aducem cu greu mole­cu­le noi în ţară, dar dis­par repede de pe piaţă, pa­cien­tul nu va mai avea acces la tratament“, a de­clarat Radu Gă­nes­cu, preşedintele COPAC (Coaliţia Orga­ni­za­ţi­ilor Pacienţilor cu Afec­ţiuni Cronice din România).

Declaraţiile au fost făcute în ca­drul eve­ni­men­tului International Health Forum, care a re­u­nit ieri politicieni, repre­zen­tanţi ai pro­ducă­to­ri­lor de medicamente, specialişti în sănătate, ofi­ciali ai organizaţiilor de pacienţi pentru a dez­ba­te problemele cu care se confruntă piaţa de generice.

Industria medicamentelor generice locală con­tri­buie cu circa 1,5% la PIB, asigurând pes­te 8.000 de locuri de muncă, potrivit Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

„Piaţa medicamentelor este dinamică, ies medicamente, intră altele. Au avut loc în ulti­mii doi ani 2.000 de retrageri de medica­men­te ge­nerice. Am publicat pe site lista cu noti­fi­cările pentru livrări intracomunitare şi aştep­tăm sesizări de la pacienţii care nu găsesc medi­ca­mente din acea listă, dar până acum nu am pri­mit nimic“, a declarat Nicolae Fotin, preşe­din­tele Agenţiei Naţionale a Medica­mentului şi Dispo­ziti­velor Medicale (ANMDM).

În pre­zent există 8.000 de autorizaţii de punere pe pia­ţă a me­di­camentelor, iar 5.200 din aceste autorizaţii sunt pentru me­di­camente generice. Din acestea doar ju­mă­ta­te sunt produse în fabricile din România, potrivit lui Nicolae Fotin, preşedintele ANMDM.

Marian Burcea, preşedintele CNAS, invitat la eveniment, nu a ţinut un discurs, el a menţionat doar că piaţa se reglementează singură şi că varianta optimă la problemele industriei trebuie găsită împreună de jucători. El nu a oferit declaraţii pentru presă.

Date cu privire la decontările pe clase de medicamente nu sunt dis­ponibile în piaţă. „Nu avem alocările de­falcate pe tipuri de medicamente, generice sau originale“, a declarat pentru ZF Costache Augustus, purtă­torul de cuvânt al CNAS.

În total, Casa Naţională de Asi­gurări de Sănătate, finanţată în principal din contribuţiile asiguraţilor, a de­contat anul trecut 8 miliarde de lei pentru medicamente (puţin peste 1,8 mi­liarde de euro), faţă de 4,2 miliarde de lei în 2008 (931 milioane de euro) şi 200 mil. lei în 1999 (126 milioane de euro). CNAS a avut un buget de circa 25 mi­liarde de lei (5,6 mld. euro anul trecut), iar anul acesta bugetul este mai mare cu 15%. Alocările pentru medicamente sunt defalcate pe medicamente cu şi fără contribuţie personală şi pe medica­mente pentru boli cronice.

 

La lipsa de medicamente, autorităţile vin doar cu promisiuni în loc de soluţii clare

„Am avut pacienţi care au murit din cauza lipsei de medicamente, am avut copii care au murit din cauza nevaccinării. (...) Ne uităm la modalităţi de încurajare a genericelor, dar nu suntem aproape de momentul în care fiecare român poate avea acces la tratament. Trebuie să revizuim politica de preţ la medicamente pentru a ne asigura că nu risipim banul public şi să ne asigurăm că nu dispar medicamente. Dacă soluţia este să introducem o taxă de clawback diferenţiată, nu vom ezita să o aprobăm de urgenţă. Degeaba ne plângem de fondurile insuficiente dacă nu avem un sistem care să ne asigure că le folosim în mod eficient pe cele pe care le avem. Sper ca pe viitor să vorbim mai puţin de exporturi paralele şi mai mult de exporturi directe ale fabricilor locale. Vă încurajăm (către producători - n.red.) să investiţi în extindere, în capacităţi de producţie“, a declarat prim-ministrul Sorin Grin­deanu în cadrul eveni­mentului Inter­national Health Forum.

„Avem nevoie de modele de bune practici, decizii coerente în ceea ce priveşte politica medicamentelor. Pacienţii trebuie să fie în centrul preocupării. (...) Trebuie să reuşim să găsim soluţii“, a spus Diana Loreta Păun, medic şi consilier prezidenţial. Laszlo Attila, preşedinte în comitetul de sănătate din Senat, spune că politica de preţ a medicamentelor nu a fost fundamentată, nu a fost luată în baza unui studiu de impact, iar acum toată lumea se agită să rezolve greşeală.

În România, piaţa medicamentelor generice reprezintă circa 25% din piaţa totală a medicamentelor, respectiv puţin peste 700 de milioane de euro, însă volumic reprezintă aproape trei sferturi, potrivit Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

„Încercăm să readucem medica­mentele care au ieşit de pe piaţă (în urma renunţării la autorizaţia de punere pe piaţă pe motive comerciale - n.red.), dar cu costuri mai mari. Trebuie să facem un echilibru între preţul medica­men­telor, să avem o politică de preţ atrac­tivă“, a declarat Florin Bodog, mi­nistrul sănătăţii. Doar în ultima lună au fost făcute notificări pentru livrări intra­comunitare pentru 3.900 de vaccinuri Priorix (ROR) la Agenţia Naţională a Medicamentului. „În total vorbim de 9.000 de vaccinuri ROR care au fost notificate pentru livrări intraco­muni­tare, am blocat livrarea şi le vom cumpăra“, a declarat el pentru ZF. România are cel mai mic preţ la medicamente dintr-un panel de 12 state europene.

În acest context, deţinătorii de autorizaţii de punere în piaţă a unor produse renunţă la autorizaţiile pentru anumite medicamente din motive co­mer­ciale. Mai mult, unele medicamente ajung să fie trimise înapoi în Occident, prin export paralel, ceea ce aduce câşti­guri semnificative distribuitorilor, care le vând la preţuri şi de trei ori mai mari.


Adrian Grecu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, l-a invitat ieri pe premierul Sorin Grindeanu să vorbească despre situaţia din industria farmaceutică


Ce spun producătorii de medicamente generice

„Ne-am gândit dacă să mutăm fabricile în alte ţări din cauza costurilor pe care le avem în România cu taxa claw­back. În fabrica din Bucureşti avem 350 de angajaţi. Am amânat deschi­derea unei noi linii de fabricaţie, cu banii pentru investiţie am plătit taxa de clawback“, a spus Viorica Preduna, country manager al Alvogen.

Cezar Zaharia, şeful Sandoz Ro­mânia, a spus că aşteaptă de la guvern să facă mai mult pentru industria de generice. „Ce producem în fabrica de la Târgu-Mureş trimitem mai mult la export, nu mai este sustenabil să vindem în România. Nu se mai vorbeşte de lansări noi de generice, este neatrac­tiv să lansăm generice noi cu taxa clawback“, a spus el.

Adrian Grecu, preşedintele Aso­ciaţiei Producătorilor de Medica­mente Ge­nerice din România, spune că medi­camentele generice se vând şi cu preţuri de zece ori mai mici ca cele inovative şi că astfel se pot economisi bani la bugetul alocat pentru medicamente.

„Taxa clawback (introdusă în 2009-n.red) este o povară insuportabilă pentru producătorii de generice. Nu este just pentru industria de medicamente generice. Noi am propus un clawback diferenţiat iar pe viitor eliminarea taxei clawback“, a spus el. Grecu mai afirmă că blocajul de medicamente tine de legislaţia europeană, care spune că medicamentul este o marfă şi deci trebuie să circule liber. Corelat cu preţul minim la medicamente favorizează exporturile paralele.

 

Este nevoie de ridicarea barierilor pentru accesul pacienţilor la generice

„Trebuie să ridicăm barierele şi să oferim acces la generice şi biosimilare, este nevoie de stimulente pentru producătorii de generice, de sprijinul Guvernului. Taxa clawback nu stimulează producătorii de generice“, a spus Jacek Glinka, preşedintele Medicines for Europe. „Datorită produselor generice, care sunt mai ieftine, pacienţii au acces la tratament. În Europa se tratează mult mai mulţi pacienţi cu generice. Să ne uităm şi la statistici. România alocă doar 5% din PIB (date din 2015) în timp ce în UE procentul este de 9,9%“, a mai spus el.

Şi Petru Crăciun, reprezentantul Cegedim, susţine că trebuie luate măsuri cu privire la taxa clawback. „Am exagerat în ceea ce priveşte preţul minim la medicamente. Acum însă cea mai mare provocare este taxa clawback, o povară fiscală insuportabilă, este o presiune pe producători“, a spus Petru Crăciun, preşedintele Cegedim. El susţine că, până la eliminarea definitivă, a clawback-ului, acesta nu ar trebui să fie discriminatoriu. ”În primul rând, nu ar trebui să plătească mai mult cei care încasează mai puţin, iar în al doilea rând, dacă bugetele ar fi bine făcute, ar trebui ca depăşirea de buget să fie decontată doar de zonele care au depăşit bugetul. Pentru a funcţiona corect şi nediscriminatoriu, nu ar trebui calculat pe total, nici pe companii, ci pe produs”.

Piaţa medicamentelor generice în Germania se ridica la 10 miliarde de dolari anul trecut, în timp ce în Franţa se ridica la 8,7 miliarde de dolari, în Marea Britanie la 7 miliarde de dolari, în Spania la 4,6 miliarde de dolari iar în România la 800 de milioane de dolari, potrivit unei prezentări power point făcută de Sarah Rickwood, vicepreşedinte al Quintiles IMS, ce a citat date ale IMS Health.

În România, valoarea totală a pieţei de medicamente a ajuns la 12,9 mld. lei anul trecut, arată datele furnizate de Cegedim.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO