Companii

Conferinţa Republica Moldova – România. Investiţii, comerţ, finanţare: Pentru prima dată, Ziarul Financiar merge la Chişinău împreună cu Banca Transilvania pentru a găsi cele mai bune idei pentru dezvoltarea investiţiilor şi a antreprenoriatului între România şi Republica Moldova. Cine vine alături de noi?

Conferinţa Republica Moldova – România. Investiţii,...

Autor: Mădălina Dediu Panaete, Bogdan Cojocaru

03.07.2018, 00:07 2185
Ziarul Financiar va organiza pe 12 iulie la Chişinău conferinţa „Republica Moldova – România. Investiţii, comerţ, finanţare”, prin care vrea să aducă la aceeaşi masă antreprenori, bancheri, economişti, manageri din România şi Republica Moldova pentru a găsi împreună cele mai bune idei pentru creşterea economică, dar şi dezvoltarea culturii antreprenoriale şi de business peste Prut.

Conferinţa organizată cu sprijinul Băncii Transilvania şi Victoriabank este prima iniţiativă de acest tip dedicată parteneriatelor de business dintre companiile din cele două ţări şi vine în contextul în care Republica Moldova devine tot mai atractivă pentru antreprenorii români.

Companii româneşti puternice precum Arabesque (bricolaj), Betty Ice ( îngheţată), Ion Moş (condimente), Preţuri pentru Tine (retail de îmbrăcăminte), Teraplast (tâmplărie PVC) sunt doar câteva exemple de businessuri româneşti care s-au extins în Republica Moldova. În plus, franciza lanţului de restaurante KFC din Republica Moldova este deţinută de aceiaşi antreprenori care contro­lează businessul din România, Nicolae Badea, Lucian Vlad şi Radu Dimofte.

De asemenea, conform celor mai recente date disponibile, franciza McDonald’s din Republica Moldova este deţinută de omul de afaceri român Ilie Năstase. Totodată, Ministerul Sănătăţii, acţionarul majoritar al Antibiotice Iaşi, principalul producător de medicamente generice din România, a decis ca societatea să îşi deschidă reprezentanţă în Republica Moldova. În domeniul bancar, Banca Transilvania, a doua cea mai mare bancă locală după active, a devenit în acest an acţionar al Victoriabank, prima bancă înfiinţată în Re­publica Moldova şi a treia în funcţie de active.

Ce urmează în domeniul antreprenoriatului românesc, cum facem ca Republica Moldova să îşi dezvolte mai mult cultura antreprenorială şi cultura de business, cum ajungem la o economie sănătoasă pe termen lung sunt doar câteva dintre întrebările la care ZF încearcă să răspundă în cadrul conferinţei de la Chişinău.

ZF a început o serie de articole despre indicatorii economici şi de business ai Republicii Moldova, cifre pe baza cărora se vor analiza în cadrul conferinţei şi perspectivele de dezvoltare ale ţării în următorii ani.

 

Evoluţia economiei Moldovei

În ediţia de astăzi, ZF analizează evoluţia produsului intern brut (PIB) al Republicii Moldova comparativ cu ce se întâmplă în regiune.

PIB-ul per capita al Letoniei raportat la paritatea puterii de cumpărare a crescut de patru ori de când mica economie cu nici două milioane de locuitori s-a desprins de URSS. Pe de altă parte, PIB-ul per capita al Republicii Moldova, de asemenea o economie modestă care a făcut parte din URSS, nici măcar nu s-a dublat în acest interval, ajungând la 5.150 de dolari, conform calculelor FMI.

În total, PIB-ul Republicii Moldova a ajuns anul trecut la 8,1 miliarde de dolari.

Republica Moldova pare prinsă într-o eternă criză politică, într-o luptă pentru putere care împiedică ţara cu 3,5 milioane de locuitori să progreseze economic şi o face vulnerabilă la crize economice.

PIB-ul raportat la paritatea puterii de cumpărare a ajuns abia în 2008 la nivelul avut în 1992, anul de după independenţă, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional. Republica Moldova continuă să fie astfel una dintre cele mai sărace ţări din Europa.

Mica economie este, de asemenea, prinsă între Uniunea Europeană şi interesele geopolitice ale Rusiei, iar acest lucru s-a văzut clar după iunie 2014, când, după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean, şi a sprijinit trupele separatiste din estul Ucrainei, UE a semnat un acord de asociere cu Moldova.

Moscova a răspuns interzicând exporturile Moldovei de fructe, legume şi carne. În 2015, PIB-ul moldovenesc a scăzut cu 0,4%, după o creştere de 4,8% în anul anterior. Economia Moldovei se bazează în mare parte pe agricultură şi este periculos de dependentă de o generaţie care lipseşte. Sute de mii de moldoveni lucrează în UE şi în Rusia, adesea ilegal, iar veniturile pe care aceşti oameni le transferă acasă au o contribuţie importantă la PIB.

Anul trecut, transferurile brute către gospodăriile Moldovei au atins 1,27 miliarde de dolari, sau 15,6% din PIB.

Poate de aceea economia Moldovei este caracterizată de creşteri puternice urmate de scăderi abrupte. Spre exemplu, în 2008, an de boom economic în Europa de Est, PIB-ul a sărit în sus cu 7,8%, conform cifrelor FMI. În 2009, an de criză, economia s-a prăbuşit cu 6% pentru a urca cu 7% în 2010 şi 2011.

Urcuşul a fost întrerupt de o scădere de 0,7% în 2012. Anul următor a adus cea mai rapidă creştere din istoria ţării, de 9,4%. Cea mai abruptă scădere a fost înregistrată în 1994, de 31%.

De altfel, în primii patru ani de inde­pendenţă, caracterizaţi de politici economice haotice şi contraproductive şi de un război cu separatiştii transnistreni, Moldova a pierdut jumătate din volumul PIB, care, exprimat în dolari SUA constanţi, chiar şi în anul 2009 a reprezentat aproximativ doar 65% din mărimea corespunzătoare anului 1991, potrivit unui studiu al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Spre comparaţie, în cazul Estoniei valoarea corespunzătoare anului 1991 a PIB a fost atinsă în anul 2000, iar în anul 2009 PIB a reprezentat aproximativ 150% faţă de mărimea anului 1991.

Însă încet economia moldovenească evoluează. Sectorul industriei se dezvoltă şi a ajuns la 17% din PIB în perioada ianuarie-mar­tie cu o creştere importantă faţă de ultimii trei ani, când ponderea era de 12%, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Pentru acest an, Banca Mondială a estimat că economia Moldovei va creşte cu 3,8%, iar FMI prognozează un avans de 3,5%. FMI estimează PIB-ul Moldovei din 2018 la 9,2 miliarde de dolari.

 

Exemple de companii româneşti care au intrat în Republica Moldova:

  • Teraplast, cel mai mare procesator de PVC l Betty Ice, cel mai mare producător de îngheţată

  • Arabesque, unul dintre cei mai mari retaileri de bricolaj

  • Preţuri Pentru Tine, unul dintre cei mai mari retaileri de îmbrăcăminte

  • Ion Moş,unul dintre cei mai mari producători de condimente

  • Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii, una dintre cele mai importante case de avocatură

  • Banca Transilvania, a doua cea mai mare bancă după active

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO